Remainia după Brexit

Publicat în Dilema Veche nr. 645 din 30 iunie - 6 iulie 2016
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Una dintre glumele care au circulat imediat după anunțarea rezultatului votului privind ieșirea Marii Britanii din UE consta în transformarea numelor statelor după modelul „Brexit“: Grexit. Departugal. Italeave. Fruckoff. Czechout. Oustria. Finish. Slovakout. Latervia. Byegium etc. Poanta era că la final UE ar fi rămas cu o singură țară, Remainia. Puțini își mai amintesc că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, pe Internetul românesc circula un banc asemănător a cărui morală era că blocul comunitar se îndreaptă inevitabil spre pieire acceptînd în rîndurile sale o țară incapabilă să se guverneze singură sau să producă vreun soi de valoare adăugată într-o societate modernă.

Sigur, dincolo de tendințele de autopersiflare românești, gluma asta întărea în pu­blic o oarecare îngrijorare cu privire la si­tua­ția României. Îngrijorare împărtășită, de altfel, și la Bruxelles, unde s-au desenat mecanisme speciale, unele în funcție și azi, pentru supravegherea evoluției Bu­cu­reștiului pe calea democrației liberale.

Zilele astea, cînd confuzia generată de votul britanic e dominantă, Remainia e cumva senină. La București există un anume tip de relaxare, dezarmant, cu privire la marea dezbatere privind viitorul Uniunii. Exclusă de la masa adulților care reunește marile economii ale UE, ignorată de grupul de la Vișegrad al statelor central-europene și fără alt partener decît inabila și inconstanta Bulgarie, România e absentă de la aproape toate marile decizii care îi afectează viitorul. Nu putem vorbi despre o strategie românească în interiorul Uniunii Europene, nu putem vorbi despre o voce românească credibilă, indiferent de instituțiile spre care ne-am uita.

Imediat după vot, premierul român părea să recunoască cumva această stare de fapt într-una din alambicatele sale fraze rostite într-un interviu pentru radioul public: „România, care de multe ori, şi înainte, dar mai ales după aderare, s-a tot plîns că punctele de vedere pe care le are nu sînt suficient integrate şi ascultate la Bruxelles, acum vom avea oportunitatea, dacă avem un proiect de ţară, dacă ştim ce vrem acasă, să putem să susţinem aceste puncte de vedere şi la Bruxelles“.

„Dacă avem un proiect de țară.“ Acest „dacă“ al premierului sugerează probabil încă unul din acele eforturi de conturare a unei identități politice românești postaderare. Încă un „spirit de la Snagov“ (în 1995, lîngă București, principalele partide politice au decis că obiectivul major al țării este aderarea la Uniunea Europeană, iar acesta va fi urmărit indiferent de culoarea sau formula guvernului). Problema cu acest „spirit“ este că vremurile sînt un pic mai tulburi, iar o înțelegere între partide nu va fi probabil suficientă pentru a vedea vreo schimbare sesizabilă în evoluția ulterioară a țării. Identitatea politică a României e marcată de abulie, confuzie și o nefericită tendință de obținere a unor consensuri generice și vagi. „Să facem cumva să fie bine.“ Se spune mai rar că, dacă pînă acum a fost „bine“, asta s-a datorat mai degrabă istoriei recente, care de data asta nu ne-a mai lăsat în urmă. Dar istoria pare în reflux zilele acestea.

Așa cum am văzut în Marea Britanie, și nu numai, forțele din societate care pun presiune pe politic sînt mai mari și mai imprevizibile decît corpul electoral al fiecăruia dintre partide. Inevitabil, te întrebi dacă partidele care ar conveni asupra unui viitor proiect de țară pentru România sînt chiar reprezentative pentru societate. Vor fi reprezentați acolo cei care contestă dominația PSD și PNL? Dar cei care se tem de efectele globalizării? Săracii? Știu că să vorbești de clase sociale în România e aproape ilegal, însă trăim în țara europeană cu cel mai mare număr de oameni aflați la limita subzistenței. Cine îi reprezintă pe aceștia într-o decizie privind viitorul României? PSD? Cred că am trecut deja prin suficiente glume în textul ăsta cît să nu mai fie nevoie de încă una. Situația e identică și pe partea dreaptă a scenei, unde nu demult vedeam ițindu-se un soi de naționalism tîmp și ofensator prin simplismul său.

Da, România are nevoie de un proiect de țară și de o identitate clară în Europa, însă pentru un așa vast program are nevoie mai întîi de niște clarificări la nivel politic. La nivel de reprezentare și la nivel de mesaj. Este greu de identificat care este acel lider care dispune de suficient calm și clarviziune pentru a conduce țara în cazul în care criza europeană s ar adînci. Cu atît mai puțin un partid politic. Or, cîtă vreme așa ceva nu există, nemulțumirile societății pot fi captate și orientate în direcții care mai de care mai bizare. Și, spre deosebire de Marea Britanie, România e mult mai fragilă instituțional, economic și cultural pentru a ne permite predarea în fața populismului sau a discursului revanșard.

Altfel spus, România are nevoie de conturarea unui pol pro-occidental coerent, legitim și credibil și, mai ales, suficient de curajos cît să opereze cu realitatea din țară și nu cu proiecții vagi care ignoră toate aspectele neplăcute. Doar atunci va avea și o voce europeană. Dacă e o lecție care trebuie învățată din referendumul britanic, atunci aceea ar fi că nemulțumiții trebuie ascultați cît mai au încă răbdare să asculte și ei. Cîtă vreme lucrul acesta nu se întîmplă, o să ne consolăm cu bancuri la care, la un moment dat, nu o să mai rîdem.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.http://twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.