Reinventarea salamului cu soia

Publicat în Dilema Veche nr. 661 din 20-26 octombrie 2016
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Este adevărat că sîntem țara tuturor posibilităților. Dar tot atît de adevărat este că ne-am fi putut imagina cu mare greutate, chiar și în România, că teoria salamului cu soia mai poate căpăta relevanță în spațiul public. O credeam o boală a copilăriei noastre democratice, la care aveam să devenim imuni. Să ne fi înșelat?

În paranteză fie spus – și mai ales pentru cititorii noștri cu mult mai tineri –, povestea cu salamul cu soia înseamnă respingerea de către corpul societății a celor veniți din afara țării. Ei nu mîncaseră salam cu soia, precum românii de rînd sub regimul comunist. Pe cale de consecință, dorința lor de a juca un rol în societatea românească devenită democratică era privită de mulți drept o dovadă a lipsei de empatie cu suferința îndurată de popor, mai ales în teribilii ani 1980. Cum să pretindă ei, deja ghifuiți în Occident, să se așeze în fruntea bucatelor și să ne predea democrația? Locurile ar fi trebuit rezervate doar celor care mîncaseră aici salam cu soia. Pentru multe minți naive putea părea o reparație morală necesară. Pentru mințile mai puțin naive, care probabil inventaseră formula sau cel puțin au ajutat-o să facă carieră, era un filon propagandistic uriaș. Accentul ușor englezesc al lui Ion Rațiu ajunsese să i scoată din minți pe mulți. „Străinul“ era suspect și, în orice caz, nu avea de ce să dorească binele public.

Azi, salamul cu soia s-a transferat înspre cei cu o experiență instituțională și de carieră în afara țării. Cei care au lucrat în instituțiile europene de la Bruxelles, în primul rînd. La fel, cei care au obținut burse Soros în anii 1990, cînd procurarea unui simplu bilet de avion era o grea povară financiară pentru orice tînăr intelectual din România. Dorința lor de a juca astăzi un rol în societatea românească este, iarăși, obiectul unui atac nu la adresa ideilor și eventualelor soluții propuse, ci la bază, la temelie. Ai lucrat în instituțiile europene? Atunci poți fi foarte bine suspectat că dorești distrugerea României, înfeudarea ei capitalului străin, transformarea ei în colonie. Ai avut bursă Soros? Atunci e și mai grav – dacă nu faci parte direct din mafia iudeo-masonică și nu servești guvernul mondial, atunci de bună seamă că ai pus umărul la tăierea pădurilor.

I-am cunoscut la Bruxelles pe unii dintre cei huliți astăzi pentru cariera lor în instituții europene. Povestea unora dintre ei suna cam așa: de la începerea negocierilor de aderare, în anul 2000, lucraseră în instituțiile românești pe dosarele de negociere. Căpătaseră, în timp, o mare experiență și cunoscuseră „Bruxelles-ul“, de pe „baricada“ opusă. Lucraseră cu entuziasm, în condiții de program infernal și plată modestă. Dar implicarea într-un proiect grandios pentru România, dorit cu nerăbdare de întreaga societate, poate compensa toate neajunsurile, mai ales cînd ești tînăr. Probabil că, pentru această generație, adevărata maturizare a venit după desfacerea șampaniei de la Revelionul 2006-2007, cînd au constatat, ușor-ușor, că experiența pe care o căpătaseră în cursul îndelungatelor negocieri nu mai era prețuită în instituțiile statului. Ne văzuserăm sacii în căruță. Venise din nou vremea celor care mîncaseră parizer în România și nu a celor care băuseră bere la Bruxelles.

Unii au plecat imediat – nu le-a fost greu să treacă în partea cealaltă, a celor cu care pînă de curînd negociaseră. Pentru alții, sfîrșitul iluziilor a venit ceva mai tîrziu, atunci cînd o austeritate prost înțeleasă – și, după cum aflăm azi, dublată de un jaf sistematic la adresa banului public – le-a tăiat acestor funcționari și bruma de sporuri și bonusuri. Erau și ei, cum se spunea atunci, printre grașii ce trebuiau dați jos din cîrca statului. Și s-au dat jos. Dacă vreți să căutați o explicație pentru slaba cantitate a fondurilor absorbite de la Bruxelles și pentru numărul mare de proiecte de slabă calitate, fără impact în dezvoltarea locală, atunci o puteți găsi și în ceea ce s-a petrecut în instituțiile publice după momentul aderării.

Apoi, dacă ne referim la beneficiarii finanțărilor în sistemul Soros, este vorba mai ales despre tinerii anilor 1990, care au văzut în acest sistem poate singura ocazie de a se instrui mai la vest de România, fie și în cadrul Universității Central-Europene de la Budapesta. Atacat furibund în paginile revistei România Mare, sistemul pus la punct de miliardarul american cu rădăcini în Ungaria era, la vremea respectivă, un element fundamental al liberalizării în regiune. În România, beneficiarii acelor burse și-au găsit greu spre deloc de lucru în structurile statului. Acum, dorința lor de a participa la decizie este primită cu reambalarea campaniei salamului cu soia.

În sfîrșit, campania îi are ca ținte și pe ceilalți, veniți din mediul privat sau din sectorul neguvernamental. Fără a deține garanția competenței desăvîrșite și a reușitei multilaterale – cine o are? –, acești oameni arată și vorbesc altfel, sînt parcă ființe din altă lume într-un sistem politic și decizional osificat. Ei sînt astăzi noii străini, chit că unii nici măcar n-au locuit vreodată în afara României, ci doar vin dintr-o altă Românie.

Va reuși teoria salamului cu soia și de această dată? 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Ioan-Marcel Boloș FOTO gov.ro
Boloș: Pensiile speciale trebuie să rămână. Le au și alte state europene
Pensiile speciale trebuie să rămână, susține Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, declarând că și alte state europene au astfel de pensii.
icao shutterstock 757104400 jpg
Reuters: Rusia nu a fost realesă în Consiliul de conducere al ICAO
Potrivit agenției de știri, Rusia nu a primit suficiente voturi pentru a rămâne în Consiliu.
Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila FOTO: Radu Aramă
Grindeanu, pe șantierul podului peste Dunăre după ce a aflat că lucrarea ar putea întârzia cu câțiva ani
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, va merge pe șantierul podului peste Dunăre de la Brăila după ce a aflat că lucrarea ar putea întârzia cu câțiva ani. Grindeanu va inspecta lucrarea luni, 3 octombrie.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.