Reinventarea democraţiei pe lista marilor urgenţe

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

În urmă cu 30 de ani, mai precis în vara anului 1989, un universitar american, Francis Fukuyama, publica în revista The National Interest un articol anunţînd ceva uluitor prin formulare şi îmbucurător prin conţinut: sfîrşitul istoriei.

Francis Fukuyama spunea cam aşa: democraţia a ieşit biruitoare pe Pămînt în faţa comunismului şi în faţa tuturor celorlalte totalitarisme, nimic nu-i mai stă deci în cale, omenirea şi-a încheiat traversările tumultuoase şi violente pentru a pune acum piciorul pe un teren politico-social solid, prosper şi durabil. Istoria (cel puţin cea a suferinţelor şi a căutărilor) era încheiată!

Ce bine ar fi fost dacă scenariul lui Francis Fukuyama s-ar fi concretizat! Cu ce limbaj comun s-ar fi dotat umanitatea dacă democraţia liberală de tip occidental s-ar fi universalizat şi ar fi funcţionat peste tot în sensul promisiunilor sale doctrinale: libertate şi bunăstare pentru toţi! Ce victorie pentru specia umană am fi putut sărbători astăzi dacă toate creierele de pe planetă ar fi adoptat soft-ul valorilor democratice, cu corolarul lor de imperative morale, de justiţie, de egalitate, de transparenţă…

Dar nu a fost să fie… Sfîrşitul istoriei se amînă. După 1991, Rusia a cochetat timp de cîţiva ani cu democraţia, dar pînă la urmă a spus niet. China dezvoltă un sistem hibrid în care acumularea de bunăstare şi de bogăţie se face în stil capitalist, dar sub un control de tip totalitar. Turcia promitea un model de compatibilitate între islam şi democraţie, dar a virat spre nostalgia otomană. „Primăverile arabe“ au eşuat în încercarea de a adopta modelul de libertate occidental (cu excepţia Tunisiei). Recent, Brazilia şi-a ales un preşedinte avînd clare nostalgii autoritariste. Iar democraţia americană, intoxicată de mai multă vreme de puterea banului, traversează un moment straniu, de repliere asupra unor interese înguste ale unei clase de alegători, cu riscul de a destabiliza întregul edificiu internaţional creat după al Doilea Război Mondial.

Nici în Europa de Răsărit, democraţia nu este total triumfătoare, fiind subminată fie de corupţie, fie de angoase naţionaliste, fie de amîndouă. Recent, în presa franceză şi germană au apărut articole critice faţă de România, i se reproşează Bruxelles-ului că a încredinţat preşedinţia Uniunii Europene în prima jumătate a acestui an unei ţări imature din punct de vedere democratic. De mai multă vreme, de altfel, Ungaria, Polonia şi România se află în vizorul Uniunii Europene, care constată că în aceste ţări, prin fragilizarea statului de drept, democraţia devine un fenomen mimetic.

Pentru a rezuma, putem spune că democraţia nu o duce prea bine pe planetă: pe de o parte, ea este în regres geografic, iar pe de altă parte, şi-a pierdut puterea de fascinaţie. Iar în materie de -boli interne prezintă un tablou patologic îngrijorător.

În 2017 a apărut la editura franceză Desclée De Brouwer un studiu semnat de Frédéric Worms pe tema democraţiei, redactat aproape în stil medical, ceea ce reiese şi din titlu: Les Maladies chroniques de la démocratie (Maladiile cronice ale democraţiei). În concepţia lui Frédéric Worms, democraţia nu este doar un sistem politic, ci un organism social global structurat în jurul unor paradigme multiple: politice, economice, morale, ecologice, umaniste, voluntariste. Acelaşi autor ne mai avertizează că democraţia este tot ce a construit omul mai luminos, dar şi mai fragil în materie de societate, de unde şi numeroasele „patologii“ ale democraţiei. Frédéric Worms se ocupă în special de trei astfel de boli cronice: cinismul, ultraliberalismul şi rasismul. Boli considerate în plin proces eruptiv, amplificat de Internet şi de globalizare.

Sînt tot mai numeroşi, mai ales de la criza din 2008 încoace, analiştii care spun că democraţia riscă să iasă din istorie dacă nu va fi reinventată de cei interesaţi în prezervarea libertăţii şi a demnităţii umane. Reinventaţi democraţia pentru că altfel o veţi pierde, şi încă în ritm alert, spun, pe scurt, aceşti lansatori de alertă.

Atît Frédéric Worms, cît şi alţi terapeuţi ai democraţiei reamintesc în acelaşi timp ceva ce sîntem tentaţi să uităm: şi anume că democraţia înseamnă o luptă continuă, o obligaţie de vigilenţă 24 de ore din 24.

Europa de Răsărit, în anii comunismului, privea cu jind spre democraţiile occidentale, iar est-europenii îşi spuneau deseori: uite ce înseamnă un sistem bun – indiferent cine vine la putere, el funcţionează. În prezent, europenii vestici par obosiţi, iar cei estici par dezamăgiţi în raport cu democraţia, sau mai precis în raport cu exigenţa acesteia de a fi fără încetare relansată, regîndită, ameliorată, readaptată, repusă pe şine, reajustată… Într-un fel este şi de înţeles că omul oboseşte cînd i se cere să fie activ şi inteligent tot timpul.

Probabil că în următorii 30 de ani, ca să revin la previziunile lui Fukuyama, nu sfîrşitul istoriei ne ameninţă, ci sfîrşitul încrederii în democraţie.

Mişcarea „vestelor galbene“ din Franţa este simptomatică pentru un anume sentiment de nerăbdare apărut în arealul democraţiei, chiar şi acolo unde ea este stabilă şi solidă. Electoratul (prefer acest concept în locul celui de popor) îşi alege reprezentanţii, dar foarte repede începe să-i conteste. Prin incapacitatea lor de a-şi concretiza promisiunile, cei aleşi îşi pierd, de fapt, legitimitatea în foarte scurt timp. Societatea de consum, întreţinînd iluzia că putem avea totul aici şi acum, a devenit poate groparul democraţiei. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Kim Basinger împlinește 70 de ani: iubirile pasionale ale actriței. Ce roluri i-au adus celebritatea VIDEO
Actriță și fost model, Kim Basinger a devenit celebră datorită rolurilor în filme precum Batman, L.A. Confidential și 9 1/2 Weeks. Vedeta premiată cu Oscar a avut o carieră excepțională, precum și o viață personală fascinantă. Astăzi, vedeta de la Hollywood împlinește 70 de ani.
image
Moartea misterioasă a uneia dintre cele mai mari vedete rock. Ultimele clipe din viața lui Jim Morrison, solistul trupei The Doors
Solistul trupei americane The Doors a fost unul dintre cele mai mari staruri rock din toate timpurile. La 52 de ani de la dispariția sa prematură, moartea sa este încă învăluită în mister, iar mulţi cred că Jim trăieşte şi azi.
image
Cartofii la cuptor, un deliciu. Cum faci cea mai ușoară mâncare de post, condimentele care îi fac irezistibili
Este un preparat simplu, dar deosebit de gustos. În post, cartofii la cuptor sunt o masă sățioasă și ușor de pregătit. Pot fi serviți cu murături, salată de legume ori cu sos de usturoi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.