● Barbados a decis să renunțe, începînd de anul acesta, la legăturile cu monarhia britanică. Astfel, începînd de luni, regina Elisabeta a II-a nu mai este recunoscută drept șef al statului. La ceremonia care a marcat apariția noii republici a participat și prințul Charles, moștenitor al coroanei Regatului Unit. Prezența sa acolo a fost, cel puțin pentru unii dintre locuitorii insulei, inexplicabilă sau de-a dreptul jignitoare. Optica activiștilor barbadieni este că monarhia britanică nu a răspuns încă pentru trecutul colonial printre ale cărui proeminente caracteristici se află sclavia. 

Fostă colonie britanică, Barbados își obținuse independența în 1966, dar o păstrase pe suverana britanică drept șef de stat. Elisabeta a II-a nu mai are așadar titlul formal de regină a Barbadosului, însă mica națiune din Caraibe se poate lăuda totuși cu o regină neîncoronată, dar cel puțin la fel de cunoscută și, probabil, măcar la fel de apreciată: cîntăreața pop Rihanna, cel mai de succes produs de export al proaspăt apărutei republici Barbados. 

● În Australia, un scandal sexual a ocupat aproape tot spațiul dezbaterii politice. După ce o angajată s-a plîns că a fost violată de un coleg de minister, o anchetă amplă privind conduita funcționarilor statului a ajuns la concluzia că nu mai puțin de o treime dintre angajații Parlamentului federal de la Canberra au fost victime ale unei forme de hărțuire. De cele mai multe ori a fost vorba despre agresiuni de natură sexuală, însă funcționarii s-au plîns și de bullying încurajat de lipsa de reacție a celor din jur. Majoritatea covîrșitoare a victimelor sînt, previzibil, femei, iar premierul Scott Morrison a calificat dezvăluirile drept „îngrozitoare”, adăugînd însă că nu este, totuși, foarte surprins. Raportul face o serie de recomandări menite să îmbunătățească situația. La loc de frunte se află aceea privind reducerea consumului de alcool în mediile politice și administrative. 

● Printre personajele stranii cercetate de autoritățile americane în ancheta privind invazia Capitoliului de la începutul acestui an se află și o sosie a lui Michael Jackson. Întru enervarea judecătorului care se ocupă de cazul său, James Beeks a pretins că este învestit cu autoritate divină și a refuzat să recunoască autoritatea tribunalului. Atunci cînd a fost întrebat dacă dorește să se apere singur, fără ajutorul unui avocat, Beeks a răspuns că nu se poate reprezenta pe sine pentru că nu se poate dedubla. Cînd nu atacă parlamente, „Michael” este actor. Agenții FBI l-au adus în fața Justiției după ce au asistat la cîteva reprezentații cu piesa Jesus Christ Superstar, în care acesta deține un rol. James Beeks este doar unul dintre cei 700 de oameni anchetați de autorități pentru incidentele din ianuarie, iar bizareriile lui nu sînt deloc extraordinare. Pe măsură ce apar tot mai multe informații despre adunarea de oameni care a comis acel atac, senzația că legislativul american a fost asediat de personaje izvorîte din imaginația unui Neil Gaiman crud și răutăcios devine tot mai plauzibilă. 

● Încă de la debutul pandemiei, Organizația Mondială a Sănătății a trebuit să răspundă la întrebări legate de atitudinea sa față de China, țara de origine a virusului vinovat de COVID-19. Cea mai proaspătă dintre ele privește denumirea pentru cea mai nouă variantă. Convenția, acceptată de toată lumea, era că pentru fiecare nouă variantă se va folosi o literă a alfabetului grecesc. Ar fi fost rîndul literelor „Nu” și „Xi”, însă OMS a sărit peste ele. În cazul celei dintîi, justificarea a fost că se poate crea o confuzie cu „new” (nou), iar pentru a doua s-a explicat că seamănă prea mult cu un nume de familie chinezesc. Întîmplător, același cu al președintelui Chinei. 

Senatorul american Ted Cruz a observat repede întîmplarea și a reacționat pe Twitter: „Dacă OMS e speriată de Partidul Comunist Chinez, atunci cum putem avea încredere că va înfrunta China data viitoare cînd Beijingul o să încerce să acopere izbucnirea unei pandemii?”. Comentariul lui Cruz e similar cu cele făcute adesea de fostul președinte Donald Trump, care nu a ezitat să poreclească coronavirusul drept „virusul chinezesc”. O denumire care, evident, a scos din sărite guvernul Chinei, în general foarte atent cu imaginea sa publică. 

● Și dacă mai era nevoie o dovadă despre cum, în tentativa lor obsesivă de a-și lustrui imaginea publică, dictaturile pot genera tristețe, aceasta vine săptămîna asta din Hong Kong. Autoritățile de acolo au făcut în așa fel încît din serialul de animație The Simpsons a dispărut un episod care trata, între altele, evenimentele desfășurate în 1989 în Piața Tienanmen din Beijing. Atunci, guvernul comunist chinez a intervenit în forță împotriva unei revolte studențești pe care a înăbușit-o în sînge. Numărul victimelor este pînă azi necunoscut cu exactitate, dar se estimează că e oriunde între cîteva sute (recunoscut de autorități) și cîteva mii (calculat în investigații independente). The Simpsons e parte din oferta proaspăt lansatului în Hong Kong serviciu de streaming al Disney. Autoritățile nu au avut nimic de obiectat la celelalte episoade ale serialului și putem presupune că, în opinia politrucilor chinezi, ironiile autorilor sînt perfect îndreptățite cînd iau la țintă societatea americană, dar absolut greșite cînd se ocupă de China. „D’oh”, cum ar spune proaspătul cenzurat Homer Simpson.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.