Reevaluarea lucrurilor de acasă

Indiferent și independent de apariția în lume a unor tot mai pronunțate invidii, dușmănii, interese, teorii și opinii antiamericane, Statele Unite sînt un incontestabil reper mondial. Aș spune că acolo e locul de unde izvorăște prezentul. E sursa lui de fabricație. În foarte multe domenii, de acolo pornesc ideile, invențiile și tendințele epocii moderne. E țara unde lucrurile se fac acum. Vizitînd America, simți asta din plin și descoperi că nenumărate firme, tehnologii, proceduri, politici, mode și noutăți își au originea în Statele Unite. Doar material vorbind, lucrurile încep de la automobile sau avioane și ajung pînă la banalii biscuiți Oreo. Pentru că la New York am aflat că actuala piață comercială Chelsea, un loc foarte pitoresc, ocupă spațiul fostei prime fabrici Oreo, această marcă de biscuiți cunoscută prea bine și la noi, care este cea mai răspîndită din lume, încă din 1912. E numai un mic exemplu.

Statele Unite s-au bazat, evident, pe tradițiile europene, dar, cum știm, construirea țării a pornit cam de la zero, în plin Iluminism, pe baza ideilor democratice și raționale ale acelei epoci. Evoluția nu le-a fost frînată de tare istorice sau de obiceiuri proaste și înrădăcinate. A fost formarea, pe curat – cum s-ar spune – a unei lumi noi, care i-a reinspirat ulterior chiar pe cei din lumea veche. Statele Unite au fost un fel de nouă șansă de a construi o societate umană, fără repetarea greșelilor din trecut. Iar noul are, ca întotdeauna, nu doar avantaje. Și, desigur, astăzi nici nu mai e chiar așa de nou. Unele lucruri au ieșit mai bine, altele mai puțin, dar, în orice caz, America a devenit cea mai mare putere economică, motor al înnoirii mondiale și un important reper, cum spuneam. Iar așa un reper poate servi la estimarea dezvoltării altora, a României, de pildă, chiar dacă de obicei comparațiile se fac cu țările din Europa Occidentală. Ne raportăm de regulă la subtilitățile europene. Din cînd în cînd, poate că nu strică să ne comparăm și cu robustețile  americane.

Cînd am fost pentru prima oară în Statele Unite, în urmă cu 30 de ani, mi s-a părut o cu totul altă planetă, așa cum am mai scris. Pe atunci, aproape orice comparație cu ce era pe la noi stîrnea uluirea sau rîsul. Multe lucruri văzute acolo erau aproape imposibil de povestit, fiind de-a dreptul de neînțeles pentru cei de acasă. Între timp, dacă America s-a schimbat și ea puțin, România a devenit cu totul altfel, evoluția ei a fost constantă și considerabilă. O spun toți românii plecați care revin periodic în țară, am remarcat-o și eu doar în urma acestei a doua excursii în Statele Unite. Cineva observa că atunci cînd călătorești în străinătate îți descoperi și propria țară. Eu, de exemplu, așa am remarcat încă o dată cît de cîrcotași, veșnic nemulțumiți, pesimiști, cinici și neîncrezători sînt oamenii de pe la noi. Probleme istorice, s-ar zice. Cu toate că, în ultimele trei decenii, România a trecut probabil prin cea mai benefică transformare din istoria ei, din interior lucrurile nu sînt percepute așa. Știu că economiștii au și date concrete despre evoluția asta. Nu înseamnă că am ajuns pe culme, că nu mai avem necazuri, că totul merge perfect, că nu mai trebuie să avem alte pretenții. Dar pentru a putea menține un ritm și o direcție bună, ar trebui să conștientizăm cum au fost acestea pînă acum și căror factori li se datorează. 

Constatasem mai demult că românii întorși din America sau americanii care ne vizitează țara nu erau foarte impresionați și nici nu se indignau de lucrurile rele pe care le arătam noi aici, cu oarecare rușine. Asta pentru că ei sînt obișnuiți cu multe. Nici America nu-i perfectă. Cerșetorii sau homeleșii lor, de exemplu, pot fi mult mai „spectaculoși” decît ai noștri. Cartierele lor periculoase sînt mult mai periculoase decît ale noastre. Violența și incultura pot fi mai grave pe la ei decît pe la noi. Băieții lor de cartier, care-și ambalează mașinile „musculoase” și merg cu muzica dată tare sînt mai mulți și mai zgomotoși decît ai noștri. Protecția socială e, cumva, mai uniformă și în stil european la noi. La noi sînt probabil mai puțini oameni care mănîncă nesănătos decît la ei. Și pe la ei mai poți găsi drumuri proaste, sărăcie, mizerie, administrații inepte, proceduri stupide, corupție, hoție, sisteme nefuncționale. Sigur, la ei, din adunarea lucrurilor bune rezultă o civilizație absolut colosală din multe puncte de vedere, chiar dacă și cu multe defecte. Puterea vine și din cantitate, din însumare. America a devenit mult mai scumpă decît era (chiar și față de acum cîțiva ani, după cum mi s-a spus). Și România e mult mai scumpă decît acum 30 de ani, dar și mai bogată, iar puterea de cumpărare și varietatea produselor de pe piața noastră au crescut enorm. Aproape tot ce găsești astăzi în magazinele americane poți găsi și în România. E adevărat că multe comparații sînt irelevante, fiind totuși vorba de două lumi complet diferite, dar e evident că România s-a reapropiat foarte multe de civilizația occidentală și implicit de cea americană. În mare, valorile nu mai sînt de necomparat. Nu mai sîntem așa departe de ei. Și pot spune că, după vizita în Statele Unite, am devenit mai tolerant față de defectele României, cele pe care presa le observă și le toacă zi de zi. Pentru că toate astea se întîmplă și la case mai mari, cum se spune.

Dar chiar dacă nu mai sîntem țara prăpădită, cu oameni provinciali și neștiutori, abia treziți din noaptea comunistă, ca acum 30 de ani, continuăm să avem o mulțime de complexe provinciale. Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.