Reac┼úii franceze la doctrina ÔÇ×rasismului structuralÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 850 din 23 - 29 iulie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

Cotidianul Le Monde a publicat, pe data de 22 iunie, o tribun─â semnat─â de 14 intelectuali care ├«l acuzau pe pre┼čedintele francez c─â ar fi ÔÇ×angajat nu ├«n lupta ├«mpotriva rasismului, ci ├«mpotriva antirasismuluiÔÇŁ. Ceea ce i-a deranjat cel mai mult, s-ar p─ârea, pe semnatarii tribunei este avertismentul pre┼čedintelui c─â Republica Francez─â nu va tolera mi┼čc─ârile antirasiste care promoveaz─â comunitarismul ┼či secesionismul. Pe data de 7 iulie, ├«n acela┼či cotidian, ┼čapte cercet─âtori i-au luat ap─ârarea pre┼čedintelui ├«ntr-un articol intitulat: ÔÇ×Nu, Emmanuel Macron nu este ├«ncarnarea unui rasism sistemicÔÇŁ. Ei resping acuza┼úiile c─â societatea francez─â ar fi una organizat─â ├«n mod structural pe baz─â de ÔÇ×segrega┼úionsmÔÇŁ ┼či ÔÇ×discriminareÔÇŁ.

Pe data de 26 iunie, Helena Dalli, comisar european ├«ns─ârcinat cu egalitatea, a afirmat ├«ntr-un interviu acordat re┼úelei mediatice paneuropene Euroactiv c─â ├«n s├«nul Comisiei Europene exist─â un ÔÇ×rasism structuralÔÇŁ de care nici comisarii ├«n┼či┼či nu-┼či dau seama. Pe 13 iulie, ├«n Figarovox/Tribune, Bruno Alomar, economist ┼či ├«nalt func┼úionar european, a respins acuza┼úiile doamnei Dalli consider├«ndu-le extrem de grave ┼či un oprobriu adus c├«torva zeci de mii de func┼úionari europeni.

├Än anii terorii staliniste, acuza┼úia de cosmopolitism era suficient─â pentru trimiterea unui om ├«n fa┼úa plutonului de execu┼úie. Ast─âzi, acuza┼úiile de rasism sistemic sau structural s├«nt o arm─â de predilec┼úie a g├«ndirii politice corecte care ├«ncepe s─â-i terorizeze ┼či pe europeni dup─â ce a f─âcut ravagii ├«n America. Fran┼úa r─âm├«ne ├«nc─â un bastion al rezisten┼úei ├«n fa┼úa acestui nou tip de control inchizitorial al g├«ndirii ┼či ├«ncearc─â s─â combat─â rasismul ├«n numele universalismului ┼či al egalit─â┼úii ├«ntre to┼úi oamenii, ┼či nu ├«n numele replierilor identitare sau al tendin┼úelor secesioniste.

├Än 2001, Fran┼úa a adoptat o lege prin care comer┼úul cu sclavi ┼či exploatarea sclavilor africani de c─âtre occidentali ├«n secolul al XVIII-lea s├«nt declarate crime ├«mpotriva umanit─â┼úii. Pre┼čedintele Emmanuel Macron a calificat colonialismul drept crim─â ├«mpotriva umanit─â┼úii, spre onoarea sa ├«ntruc├«t nici un alt ┼čef de stat francez nu a mers at├«t de departe cu condamnarea colonialismului ┼či cu asumarea paginilor inumane, barbare, ale acestui capitol din istoria Fran┼úei. Pentru a lupta ├«mpotriva rasismului ┼či la nivelul simbolurilor, ├«n 2018 a fost eliminat din Constitu┼úia francez─â cuv├«ntul ras─â. O manier─â de a respinge ├«n Republica Francez─â orice tentativ─â de ├«mp─âr┼úire a oamenilor pe categorii legate de culoarea pielii sau de morfologie, dup─â cum Fran┼úa nu recunoa┼čte pe teritoriul ei nici minorit─â┼úile na┼úionale.

Sigur, ├«n realitate discrimin─ârile nu au disp─ârut ├«n Fran┼úa, ceea ce recunoa┼čte cu luciditate toat─â lumea. Un t├«n─âr av├«nd origini africane sau arabe risc─â s─â fie mult mai des controlat de poli┼úie dec├«t unul cu pielea alb─â. Accesul la locuin┼ú─â, la educa┼úie, la un loc de munc─â, la promovare social─â este mult mai dificil pentru francezii provenind din imigra┼úie, din zona Maghrebului, din Africa subsaharian─âÔÇŽ Eliminarea cuv├«ntului ras─â din Constitu┼úie nu a eliminat nici prejudec─â┼úile ┼či nici reflexele rasiste. Toate aceste lucruri s├«nt recunoscute ┼či asumate de clasa politic─â francez─â ┼či de liderii de opinie. ├Än programele fiec─ârei forma┼úiuni politice ┼či ale fiec─ârui pre┼čedinte figureaz─â ├«ntotdeauna m─âsuri ├«n favoarea egalit─â┼úii ┼čanselor ┼či a integr─ârii sociale. Ceea ce ├«ns─â clasa politic─â ┼či intelectualii de toate sensibilit─â┼úile politice nu accept─â s├«nt acuza┼úiile legate de un a┼ča-zis rasism structural sau sistemic ├«n Fran┼úa.

Teoria rasismului structural sau sistemic este de inspira┼úie american─â ┼či a traversat Oceanul Atlantic strecurat─â ├«n bagajele g├«ndirii politice corecte. Cei care propag─â aceste idei consider─â c─â omul alb este rasist prin natura sa, de unde concluzia c─â tot ceea ce a construit el ar fi ├«n mod inerent impregnat de rasism. Prin urmare, institu┼úiile create de omul alb ar fi ┼či ele rasiste (statul, Justi┼úia, poli┼úia etc.), precum ┼či ├«ntreaga sa crea┼úie artistic─â, ├«ncep├«nd cu literatura ┼či termin├«nd cu muzica. Ace┼čti militan┼úi transform─â de fapt lupta ├«mpotriva rasismului ├«ntr-o declara┼úie de r─âzboi ├«mpotriva rasei albe ┼či implicit ├«mpotriva democra┼úiilor occidentale. Viitoarea mare ÔÇ×revolu┼úieÔÇŁ sau viitorul ÔÇ×salt civiliza┼úionalÔÇŁ pe planet─â ar consta deci ├«n  deconstruirea a tot ceea ce a f─âcut the white man.

Teoria este pe de o parte simplist─â ┼či pe de alt─â parte periculoas─â. Este aberant s─â decretezi c─â omul alb ar fi un grup omogen cu un scop comun: exploatarea celorlalte rase. Ciudat cum este reluat─â aici o idee simpl─â vehiculat─â de practica revolu┼úionar─â marxist─â: s─â-i lichid─âm pe to┼úi exploatatorii ┼či lumea va fi fericit─â!

Numero┼či intelectuali avertizeaz─â ├«n Fran┼úa ┼či ├«n Statele Unite c─â aceast─â transformare a luptei ├«mpotriva rasismului ├«ntr-un fel de r─âzboi al tuturor raselor ├«mpotriva rasei albe este noua form─â de fascism cu care secolul al XXI-lea risc─â s─â se confrunte. Cum universalismul n─âscut ├«n epoca Luminilor ├«n Europa are ┼či al┼úi adversari redutabili, nu este de mirare c─â ├«n Occident apar semnele unei jonc┼úiuni ├«ntre antirasi┼čtii identitari ╚Öi islamul radical. Pentru moment, sute de voci ├«n Fran┼úa, din toate zonele politice, denun┼ú─â teoria rasismului structural sau sistemic, precum ┼či acuza┼úiile sale. Da, exist─â poli┼úi┼čti rasi┼čti, dar poli┼úia nu este o institu┼úie structural rasist─â, spun membrii Guvernului francez. Da, exist─â uneori func┼úionari de stat care se fac vinova┼úi de acte rasiste, dar statul francez nu este structural rasist, spun observatorii politici.

Ace┼čti militan┼úi care vor s─â transforme antirasismul ├«ntr-o arm─â de de lichidare a mo┼čtenirii omului alb s├«nt ├«nc─â minoritari. Un bun cunosc─âtor al fluidelor sociale de azi, statisticianul ┼či scriitorul american de origine libanez─â Nassim Taleb, avertizeaz─â ├«ns─â ├«n eseurile sale c─â lumea a intrat ├«ntr-o epoc─â ├«n care minorit─â┼úile intolerante ┼či agresive ├«┼či impun tot mai des punctul de vedere ├«n fa┼úa majorit─â┼úilor intimidate ┼či culpabilizate.

Matei Vi╚Öniec este scriitor, dramaturg ╚Öi jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.