R─âzboaiele austerit─â╚Ťii

Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
R─âzboaiele austerit─â╚Ťii jpeg

Am ajuns s─â am din ce ├«n ce mai pu┼úine speran┼úe ├«n ceea ce prive┼čte o ie┼čire rapid─â din recesiunea global─â. Expansiunea fiscal─â (de 5 miliarde de dolari), coordonat─â de puternicele guverne mondiale, a reu┼čit s─â reduc─â pierderile, dar nu ┼či s─â produc─â o revenire spectaculoas─â. Cea mai recent─â frustrare este rezumat─â de ultimul editorial al The Economist, ÔÇ×Cre┼čti, naibii, cre┼čti!ÔÇť. 

Exist─â dou─â motive pentru pesimi┼čti. Primul este retragerea prematur─â a ÔÇ×stimulilorÔÇť fiscali, m─âsur─â luat─â ├«n luna aprilie 2009, la Londra, ├«n cadrul adun─ârii G-20. Acum, toate marile ┼ú─âri s├«nt obligate s─â taie din deficitul bugetar. 

├Än al doilea r├«nd, nu s-a f─âcut nimic pentru a redresa dezechilibrul provocat de balan┼úa pl─â┼úilor deficitare. ├Äntr-adev─âr, azi discu┼úia despre r─âzboaiele fiscale care duc la r─âzboaie comerciale e reminiscen┼úa experien┼úei dezastruoase din anii ÔÇÖ30. 

Problema dezechilibrelor produse de conturile curente este str├«ns legat─â de existen┼úa unei satur─âri a economiilor mondiale. O parte a lumii, condus─â de China, c├«┼čtig─â mai mult dec├«t cheltuie┼čte, ├«n timp ce ├«n alt─â parte, ├«n special ├«n Statele Unite, cheltuielile dep─â┼česc c├«┼čtigurile. ┼×i doar dac─â ┼ú─ârile cu surplus economic ar investi ├«n cele cu deficit, aceste dezechilibre n-ar provoca at├«tea probleme macroeconomice. ├Äntr-adev─âr, acesta a fost tiparul secolului al XIX-lea. Un sistem de investi┼úii str─âine, patentat la Londra, a canalizat economiile ┼ú─ârilor bogate (sau cu surplus) c─âtre cele s─ârace (sau cu deficit). ├Än ciuda numeroaselor crize economice ┼či a implica┼úiilor acestora, rela┼úia de creditor-debitor a func┼úionat, ├«n mare, spre beneficiul ambelor p─âr┼úi. Investitorii din ┼ú─ârile bogate au primit o dob├«nd─â mai mare dec├«t ar fi avut-o acas─â, iar beneficiarii din ┼ú─ârile s─ârace au primit finan┼úarea de care aveau nevoie pentru dezvoltare. N-a fost nici o tendin┼ú─â persistent─â a defla┼úiei. 

Ce se ├«nt├«mpl─â azi e similar, la suprafa┼ú─â, cu o diferen┼ú─â major─â: curentul ├«mprumuturilor ├«ncepe din partea unor ┼ú─âri ├«n curs de dezvoltare, precum China, spre ┼ú─âri bogate, precum Statele Unite ÔÇô adic─â dinspre ┼ú─âri unde avem capital precar spre ┼ú─âri unde acesta este abundent. Rezultatul acestei rela┼úii perverse este saturarea economiei globale. 

Spre deosebire de Marea Britanie, ├«n secolul al XIX-lea, China nu-┼či percepe surplusul ca pe un motor de investi┼úii. At├«t China c├«t ┼či alte ┼ú─âri est-asiatice de┼úin mare parte, ├«n continu─â cre┼čtere, de bonuri de tezaur ale SUA. Prin intermediere financiar─â, aceste titluri de stat au sus┼úinut financiar consumismul vestic ┼či boom-ul speculativ care s-a pr─âbu┼čit ├«n 2008. 

Creditele cu dob├«nzi mici au fost r─âspunsul Keynessian ÔÇ×corectÔÇť pentru inunda┼úia de capital venit dinspre Est. Dar, pentru c─â au fost insuficiente deschideri pentru investi┼úii reale ├«n ┼ú─ârile care aveau deja tot capitalul pe care ├«l puteau folosi, creditele cu dob├«nzi mici s-au dovedit c─âi disfunc┼úionale pentru rezolvarea problemelor economiilor ├«n exces. 

Recesiunea a consolidat modelul ├«mprumuturilor dinspre ┼ú─ârile s─ârace c─âtre cele bogate. Cu reveniri puternice ├«n Asia de Est ┼či stagnare ├«n Vest, dezechilibrul global avea s─â creasc─â. Dup─â cum afirma recent fostul pre┼čedinte al Rezervei Federale a SUA, Alan Greenspan, ÔÇ×investi┼úiile americane de capital fix au sc─âzut mai mult dec├«t istoria sugereaz─â c─â ar fi trebuit s─â se ├«nt├«mple, av├«nd ├«n vedere cre┼čterea dramatic─â a profitabilit─â┼úii companiilorÔÇť. Pe scurt, ne ├«ndrept─âm cu toate p├«nzele sus spre urm─âtorul colaps. 

Exist─â dou─â strategii ample de a destr─âma problemele legate de conturile curente ┼či de dezechilibrele legate de economisire ÔÇô investi┼úii. Prima este sl─âbirea imboldului Chinei de a acumula economii. ├Än luna aprilie 2009, Zhou Xiaochuan, guvernatorul B─âncii Populare din China, a propus crearea unei monede de rezerve ÔÇ×super-suveraneÔÇť, pentru a elimina ÔÇ×riscurile inerenteÔÇť ale bazei de credite din rezerva na┼úional─â. Aceast─â nou─â moned─â, care avea s─â fie dezvoltat─â de c─âtre Fondul Monetar Interna┼úional, numit─â DST, urma s─â ├«nlocuiasc─â ├«n timp ├«ntreaga rezerv─â monetar─â na┼úional─â. 

Un ÔÇ×cont de substitu┼úieÔÇť g─âzduit de FMI ar fi incapacitat ┼ú─ârile s─â-┼či transforme rezervele de monetar, deja existente, ├«n aceast─â nou─â moned─â, DST. Principiul din spatele acestui fapt este c─â asigurarea colectiv─â e mai ieftin─â, deci mai pu┼úin defla┼úionist─â dec├«t autoasigurarea. Reducerea apetitului Chinei pentru stocarea economiilor ar fi reflectat─â ├«n aprecierea propriei monede ┼či reducerea excedentului comercial. Aceast─â propunere nerealist─â a Chinei nu a p─âr─âsit ├«ns─â nivelul teoretic. ├Än schimb, SUA au presat China s─â-┼či reevalueze moneda ÔÇô renminbi. Rezultatul e un r─âzboi mediatic care ar putea u┼čor degenera ├«n ceva mai r─âu. SUA acuz─â China de subevaluarea monedei, ├«n timp ce China ├«nvinuie┼čte pierderea politicii monetare din SUA prin inundarea pie┼úelor emergente cu dolari americani. Camera Reprezentan┼úilor din SUA a adoptat un proiect de lege care ar permite vamei s─â impoziteze produse importate din ┼ú─âri precum China, care ┼či-au manipulat moneda pentru avantaje comerciale. 

├Äntre timp, deprecierea dolarului a determinat b─âncile est-asiatice s─â intensifice achizi┼úii de dolari ┼či s─â impun─â controlul asupra intr─ârilor de capital, pentru a-┼či putea feri moneda de la apreciere. ├Än vreme ce ┼ú─ârile asiatice ├«ncearc─â s─â ├«mpiedice intrarea de capital, Vestul mizeaz─â pe protec┼úionism. 

Putem ├«nv─â┼úa din experien┼úa anilor ÔÇÖ30. Fluxul ridic─â toate b─ârcile; refluxul poate aprinde un r─âzboi hobbesian care s─â ne ├«nvr─âjbeasc─â pe to┼úi. 

Acest lucru ne readuce la prematura retragere a stimulilor fiscali. Cu cererea sc─âzut─â ├«n Europa ┼či SUA, guvernele se ├«ndreapt─â, ├«n mod natural, spre pie┼úele de export, pentru a relaxa problema ┼čomajului acas─â. Dar toate ┼ú─ârile, simultan, nu pot rula surplusul comercial. Tentativa de a reu┼či e condamnat─â s─â provoace deprecierea monedei competitive ┼či protec┼úionism. 

Keynes, cu ├«n┼úelepciune, a remarcat: ÔÇ×Dac─â toate na┼úiile ar ├«nv─â┼úa s─â elimine ┼čomajul prin propria politic─â n-ar mai exista motive presante pentru ca o ┼úar─â s─â-┼či impun─â marfa alteia sau s─â resping─â ofertele vecinuluiÔÇť. Schimbul comercial ├«ntre ┼ú─âri ÔÇ×ar ├«nceta s─â fie ce e azi, ┼či anume o oportunitate disperat─â de a men┼úine for┼úa de munc─â ├«n ┼úar─â, prin for┼úarea exportului ┼či restric┼úionarea importuluiÔÇť. S-ar transforma ├«ns─â ├«ntr-un ÔÇ×schimb echitabil, ┼či f─âr─â obstacole, de bunuri ┼či servicii ├«n condi┼úii de avantaj reciprocÔÇť. Cu alte cuvinte, criza de azi a monedelor ┼či comer┼úului e un rezultat direct al incapacit─â┼úii noastre de a rezolva problema ┼čomajului. 

Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor, este profesor emerit de economie politic─â la Universitatea Warwick, autor al unei biografii premiate a economistului John Maynard Keynes, membru al Consiliului de Administra┼úie al ┼×colii de Studii Politice din Moscova. 

Copyright: Project Syndicate, 2010
www.project-syndicate.org

traducere de Stela GIURGEANU

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?