Rațiune și simțire

Publicat în Dilema Veche nr. 989 din 23 martie – 29 martie 2023
Iconofobie jpeg

Am recitit un text al domnului Andrei Pleşu (publicat în Dilema veche, nr. 262/2009, p. 3) pe marginea unui interviu televizat (vizionat la Berlin) cu filozoful german Peter Sloterdijk, profesor la Universitatea din Karlsruhe. Sînt măcar trei motive – observa intelectualul german – pentru care tema existenţei lui Dumnezeu nu poate fi pusă la îndoială, nici măcar în planul strict raţional, al cunoaşterii silogistice şi al logicii deterministe. Primul dintre ele îl reprezintă problema morţii. Comentează, succint, Andrei Pleşu afirmaţiile lui Sloterdijk: „Ea (moartea, n.m.) aduce, în conştiinţa fiecăruia, masivitatea unui absolut în acelaşi timp indeniabil şi inexplicabil. Evidenţă de necontestat şi de neocolit, dar, totodată, mister etanş”. Apoi, ar fi textele revelate, în speţă Biblia. Nu ai cum să nu recunoşti – oricît de încremenit ai fi în empirismul imediat şi rudimentar – dimensiunea sa supratemporală şi singulară. „Cartea cărţilor” nu poate fi comparată cu „operele mari” ale umanităţii, întrucît ea depăşeşte, prin realitatea şi materialitatea „epicului” său, simpla idee a grandiosului estetic. Spune Andrei Pleşu, rezumîndu-l pe filozoful german: „Oricît de formidabil e Shakespeare, el n-a reuşit să marcheze, nici în adînc, nici în amplitudine, viaţa unei comunităţi, aşa cum au făcut-o [...] Evangheliile [...]. Acestea nu sînt capodopere, ci evenimente. Evenimente creatoare de istorie, de reformă, de stil”. „Naraţiunea” lor trece din dimensiunea limitat-textuală în cea reală, istorică.

În sfîrşit, pe ultimul loc, dar, în esenţă, cel mai privilegiat, vine aşa-zisa structură a inteligenţei. Prin inteligenţă, noi ieşim ultimativ din noi înşine, părăsim „materialul” vizibil (şi înşelător), pentru a ne situa în transcendenţa invizibilă (deloc înşelătoare însă). Dezvăluim, altfel zis, apetenţă pentru un univers spiritual, care, deşi disimulat în lumea percepţiilor noastre brute, se dovedeşte mai consistent şi mai acaparator decît orice variantă de existenţă a materiei. Comentează Sloterdijk (tot prin medierea lui Andrei Pleşu): „Stă în firea minţii noastre să se raporteze constant la realităţi care o depăşesc. Putem concepe inteligenţe mai înalte decît a noastră, putem concepe deneconceputul, alteritatea totală, supra-raţionalitatea. Avem o înnăscută disponibilitate anagogică. Trăim, necontenit, cu subînţelesul unui nivel de existenţă şi de gîndire aflat deasupra nivelului propriu. Intelectul uman pare prefigurat pentru a se raporta la un intelect transcendent”. Mai mult, aş adăuga eu, structura simetrică (logică, raţională) a inteligenţei umane constituie o confirmare absolută a creaţiei divine. Evoluţionismul rămîne opac la frumuseţea – de artefact sublim – a inteligenţei, susţinînd că toată această măreţie a ordinii şi rigorii intelectului omenesc s-ar fi ivit, „accidental”, din haos. În fapt, însăşi identificarea individului ca entitate inteligentă devine argumentul absolut al creaţiei. Interviul lui Sloterdijk – descris de Andrei Pleşu – demonstrează că, prin onestitatea observaţiei, cunoaşterea lui Dumneazeu este posibilă şi la nivelul strict raţional.

Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului. Spunea, cu ani în urmă, un distins genetician american că, la urma urmelor, creaţioniştii nu sînt decît nişte visători naivi, dispuşi încă să mai creadă în poveşti infantile, de tipul celor în care soarele şi luna sînt trase pe cer de cai înaripaţi, aidoma unor care de foc. În realitate, cunoaşterea teologică este una primordial raţională, a rigorii absolute. Însăşi ideea creaţiei ascunde, în interiorul său, un model esenţialmente raţional, articulat pe nevoia de armonie şi determinare a detaliilor. Creaţionismul leagă, subtil, aşa-zisele „coincidenţe” ale fiinţării într-un sistem al cauzalităţilor inexpugnabile (desigur, pentru cei care au răbdarea şi deschiderea să le parcurgă). Pe acest palier al cunoaşterii, fenomenele capătă sens, derulîndu-se după legile unei matematici (ontologice) superioare. Convingerea ultimă (şi legitimă) a creaţionismului e aceea că nimic logic şi cauzal nu poate ieşi din haos, adică din ilogic şi necauzal. Evoluţionismul, dimpotrivă, se focalizează pe „salturi” (inexplicabile) ale naturii, pe „rupturi” ale ordinii universale, pe „excepţii” multiple. Gîndirea evoluţionistă constituie un permanent exerciţiu de tolerare a „verigilor lipsă”. Universul se naşte, pentru savanţii darwinieni, din „accidente” ale materiei, viaţa irumpe din „supa primordială” printr-o „coincidenţă” stranie, inteligenţa vine dintr-o „nevoie”, iar maimuţa evoluează, subit, către umanitate, în urma unui „salt”. Nu-mi rămîne decît să mă arăt profund surprins că tocmai un intelectual al evoluţiei ironiza „carele de foc”, trase de caii înaripaţi ai văzduhului...

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un cântăreț o murit pe scenă în timp de cânta la chitară: bărbatul a căzut ca secerat după ce s-a electrocutat
Cântărețul brazilian Ayres Sasaki a murit în timpul unui spectacol live la un hotel din orașul Salinopolis din nordul Braziliei. Muzicianul în vârstă de 35 de ani a fost electrocutat.
image
Caz bizar în Canada: un cuplu a fost găsit mort pe „Insula Cimitirului” în timp ce încerca să traverseze Oceanul Atlantic
Cadavrele unui cuplu care a traversat Oceanul Atlantic într-o călătorie cu barca au fost găsite pe o barcă de salvare care a eșuat pe o insulă canadiană îndepărtată, la aproape șase săptămâni după ce au fost văzuți ultima dată.
image
Gropile săpate în nisipul de pe plaje se pot dovedi mortale. Cazul care a șocat opinia publică din SUA
Milioane de americani merg în vacanțe la mare și caută soare, nisip și mare. Mulți însă nu își dau seama cât de periculos poate fi să sapi o groapă banală în nisip.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.