Raiul nu este, totuși, doar o bibliotecă

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Despre destin, tras la sor╚Ťi, ÔÇ×orbieÔÇŁ ╚Öi unde le po╚Ťi g─âsi jpeg

ÔÇô Doamn─â/Domnule profesor, vre╚Ťi s─â spune╚Ťi c─â nu po╚Ťi fi fericit f─âr─â s─â cite╚Öti literatur─â?

ÔÇô ...

S├«nt curios ce ar spune majoritatea profesorilor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â, ce ar pune fiecare ├«n locul punctelor de suspensie pe care le-am rezervat replicii lor, ├«n dialogul acesta. Eu a╚Ö fi pus, ├«n func╚Ťie de evolu╚Ťia mea prin via╚Ť─â, de-a lungul timpului, r─âspunsuri diferite. Cu siguran╚Ť─â, ├«n tinere╚Ťea mea profesoral─â, a╚Ö fi spus: ÔÇ×Da, a╚Öa cred, c─â f─âr─â literatur─â nu po╚Ťi fi fericit!ÔÇŁ. Poate apoi a╚Ö fi nuan╚Ťat ╚Öi a╚Ö fi ad─âugat unele complet─âri, argument├«nd c─â literatura te face mai complet, mai complex, ├«╚Ťi ofer─â oportunit─â╚Ťi de cunoa╚Ötere etc. Ast─âzi, nu a╚Ö mai afirma c─â nu po╚Ťi fi fericit f─âr─â s─â fii cititor de literatur─â. V─â ve╚Ťi ├«ntreba cum e posibil s─â afirm asta ca profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â, ba mai mult, ╚Öi ca scriitor. Voi ├«ncerca s─â duc lucrurile spre o concluzie.

Un dialog asem─ân─âtor ├«mi relata o coleg─â, pe care o pre╚Ťuiesc, dus cu elevii s─âi. Op╚Ťiunea ei era de a le confirma c─â lectura literaturii nu este, p├«n─â la urm─â, o condi╚Ťie a fericirii sau a situ─ârii pozitive ├«n via╚Ť─â, dar de a-i ├«ndemna s─â nu aib─â o asemenea pozi╚Ťie la examene, c─âci le-ar fi dezavantajoas─â, fiind inacceptabil─â ├«n viziunea majorit─â╚Ťii profesorilor ╚Öi mai ales a celor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â. V─â ├«ntreb: nu a╚Ťi ├«nt├«lnit, nu ave╚Ťi prieteni care nu s├«nt cine ╚Ötie ce cititori, ba chiar poate nu citesc deloc literatur─â, dar care s├«nt oameni interesan╚Ťi, ferici╚Ťi, ├«mplini╚Ťi, deloc imorali ╚Öi nici ano╚Öti, c─âci, vezi Doamne, lipsi╚Ťi de cultur─â general─â (chit c─â cultur─â general─â nu ├«nseamn─â vaste lecturi din literatur─â...)?

Voi veni cu mai multe fire care s─â-mi lege ideile. Unul dintre ele este experien╚Ťa mea de comunicare cu o persoan─â pe care o cunosc de mul╚Ťi ani. Lucr├«nd ├«ntr-un cu totul alt domeniu dec├«t cel umanist, este o cititoare ├«nvederat─â, dar exclusiv de literatur─â clasic─â, ├«n spe╚Ť─â str─âin─â, realist─â. Oripilat─â ├«n general de tot ce se scrie ├«n contemporaneitate, c─âci i se pare trivial, lipsit de filon moral. Am ├«ncercat, pe vremuri, s─â duc cu ea ni╚Öte conversa╚Ťii prin care s─â o conving c─â exist─â mai multe roluri ale literaturii, c─â ├«n fond pl─âcerea estetic─â nu trebuie delimitat─â tran╚Öant de jocul hedonist sau de exorcizarea pe care o presupune actul scrisului. Nu am reu╚Öit. Am descoperit, ├«ncet-├«ncet, c─â este o persoan─â de o rigiditate mental─â greu de suportat. C─âut├«nd ├«n lecturi doar pove╚Ťe ├«nalte, ├«╚Öi tr─âie╚Öte oricum via╚Ťa ├«ntr-un fel de cocon afectiv, cultiv├«nd o r─âceal─â emo╚Ťional─â cu sine ╚Öi cu cei din jur, de╚Öi nu e con╚Ötient─â de acest lucru.

Apoi, deunăzi, am fost la un grătar la un amic, unde am cunoscut o altă persoană, care se specializează acum pentru a deveni psihoterapeut. Din vorbă în vorbă, am mărturisit că în ultima vreme citesc și eu multă psihologie, că sînt preocupat de domeniul acesta al dezvoltării personale și de modul în care literatura îl poate servi. S-a mirat cînd am spus că nu prea mai citesc în ultima vreme literatură, deși spusesem că o consider doar o paranteză care să-mi servească unor scopuri, și mi-a spus că întotdeauna literatura i s-a părut o miză uriașă în raport cu lecturile din domeniul psihologic al dezvoltării personale, deși ea tocmai pentru asta se pregătește. De fapt, persoana în cauză valoriza literatura ca pe un rezervor incredibil, de sondat tocmai din perspectiva aceasta a raporturilor cu sinele și cu lumea.

M─â ├«ntorc la ├«ntrebarea care str─âbate aceste r├«nduri, chiar dac─â nu am formulat-o ├«nc─â (scriu la acest text de diminea╚Ť─â, ├«l tot tatonez, cu pauze). La ce bun literatura? La ce bun s─â cite╚Öti? ╚śi, pe fondul acestei ├«ntreb─âri, la problema care aparent e dezb─âtut─â de o sum─â de ani: criza lecturii, tinerii nu mai citesc, nu se cite╚Öte ├«n general. Sigur c─â r─âspunsuri la ├«ntreb─ârile acestea au dat o gr─âmad─â de oameni de cultur─â, scriitori, critici literari. Majoritatea se ├«nv├«rt ├«n jurul ideii c─â literatura ├«╚Ťi ├«mbog─â╚Ťe╚Öte via╚Ťa, c─â prin c─âr╚Ťi descoperi experien╚Ťe noi la care nu ai acces nemediat, c─â este o form─â de cunoa╚Ötere, c─â ├«╚Ťi dezvolt─â imagina╚Ťia etc. ├Ändr─âznesc s─â spun, cu riscul de a lua ou─â ╚Öi ro╚Öii ├«n fa╚Ť─â, c─â acestea s├«nt ni╚Öte truisme, dar, mai mult, c─â nu spun nimic ╚Öi ├«n nici un caz nu ceea ce e esen╚Ťial. Lectura literaturii, dac─â nu duce undeva dincolo de toate acestea, e doar un divertisment la fel ca oricare altul, cu nimic mai bun─â dec├«t jocul de c─âr╚Ťi, jocurile video sau maratoanele de seriale pe Netflix. ╚śi iar m─â mir de mine ├«nsumi, pentru c─â, ├«n urm─â cu ani, a╚Ö fi fost gata s─â mor de g├«t cu cineva care ar fi contestat valoarea ├«n sine a literaturii.

Bine, spre ce vreau s─â m─â duc, de fapt. Tot scriu de ceva vreme despre paradigma curricular─â a dezvolt─ârii personale ╚Öi despre faptul c─â textele literare propuse spre studiu ├«n ╚Öcoal─â ar trebui citite ├«n aceast─â cheie, ├«ntr-un parcurs didactic ac╚Ťional dublu orientat, pe de o parte spre dezvoltarea intelectual─â centrat─â pe procese cognitive ╚Öi acumulare de informa╚Ťie (con╚Ťinuturi), pe structurarea competen╚Ťei de a ╚Öti s─â ├«nve╚Ťi, dar ╚Öi pe metacogni╚Ťie, pe ├«n╚Ťelegerea sinelui ╚Öi a prejudec─â╚Ťilor (credin╚Ťelor limitative), de acceptare a propriilor emo╚Ťii ╚Öi sentimente, de identificare a limitelor personale ╚Öi de dezvoltare a abilit─â╚Ťilor, cu asumarea a ceea ce ├«nseamn─â s─â fii om, cu manifestarea responsabilit─â╚Ťii, cu empatie fa╚Ť─â de sine ╚Öi fa╚Ť─â de ceilal╚Ťi, ╚Öi nu ├«n ultimul r├«nd pe dezvoltarea moral─â.

De data aceasta vreau s─â semnalez ├«ns─â, ├«n aceea╚Öi ordine de idei totu╚Öi, o alt─â caren╚Ť─â a programelor ╚Öcolare de liceu: fiind extrem de aglomerate ╚Öi dispropor╚Ťionate, nu permit o angajare ├«ntr-un text mai mult de trei-patru-cinci ore. ╚śi, dincolo de aceasta, nu propun deloc o viziune asupra ansamblului operei unui scriitor, necesar─â mai ales ├«n cazul poe╚Ťilor (iar m─â contrazic pe mine, cel din urm─â cu ani, care sus╚Ťinea c─â nu e necesar─â o astfel de abordare). Sigur, prin componenta identitar─â a literaturii, e necesar s─â bif─âm o trecere ├«n revist─â selectiv─â a principalelor repere din diacronie, epoci ╚Öi curente literare, scriitori reprezentativi. Dar aceast─â jalonare cultural-identitar─â cred c─â poate fi redus─â ╚Öi restructurat─â, pentru c─â uneori ÔÇô ╚Öi experien╚Ťa altor sisteme educa╚Ťionale europene sau din alte col╚Ťuri de lume o dovede╚Öte ÔÇô e mai de folos s─â str─âba╚Ťi c├«te un text, mai ales ├«n cazul romanelor, nu patru-cinci ore, ci s─âpt─âm├«ni la r├«nd, poate chiar mai mult. Altfel, r─âm├«nem doar cu bifatul, cu jalon─âri superficiale ╚Öi cu foarte, foarte superficiale sondaje spre procesul dezvolt─ârii personale. ╚śi la ce duce asta? ├Än nici un caz la formarea unor cititori de literatur─â.

A╚Ö milita pentru mai pu╚Ťine texte studiate ├«n clas─â, dar mai consistent. F─âr─â garan╚Ťia form─ârii unor cititori de curs─â lung─â, c─âci raiul nu e, a╚Öa cum spune Borges, o bibliotec─â, dec├«t pentru unii. ├Än schimb, ├«ntr-o alt─â formul─â, care s─â permit─â o scufundare ├«n text de pe toate malurile lui, lectura din ╚Öcoal─â, ├«n spe╚Ť─â din liceu, poate fi o lec╚Ťie reu╚Öit─â, eficient─â, de ├«n╚Ťelegere a formelor de a fi, inclusiv a fericirii, aici, pe p─âm├«nt.           

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.