Psihologizare și antropologizare

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

E drept, „antropologizare” nu e de găsit prin DEX. Dar pricepe imediat toată lumea despre ce e vorba. Adică despre pătrunderea profundă a acestor două discipline științifice în viețile noastre de azi și despre transformarea pe care o suferă prin popularizare. Să ne înțelegem de la bun început; în rîndurile care urmează, nu vorbește nimeni despre bine sau rău. Despre corect sau greșit. E doar o privire în jur, cu riscul asumat, al inevitabilei subiectivități.

De la Iluminism încoace, de cînd exersăm (mai cu succese, mai cu catastrofe) toate tipurile posibile de democratizare, ultimii cincizeci-șaizeci de ani excelează în viteza cu care încearcă să aștearnă orice formă de progres la picioarele tuturor ființelor umane. Oricare dintre noi are dreptul să se bucure de acces la știință și tehnologie, de prelungirea vieții și de calitatea ei, de posibilitatea de a explora absolut orice bucățică de neant pe care cunoașterea o scoate la lumină. Încetul cu încetul, popularizarea științei și a tehnologiei, pătrunderea masivă a acestora în existența de zi cu zi n-au mai fost suficiente pentru conturarea dimensiunilor unei vieți de calitate. Noul confort fizic a cerut, în mod cît se poate de firesc, să fie însoțit și de noul confort psihologic. Iar ambele au cerut, la unison, și prezența artisticului în acest peisaj. Nu mai e vorba doar despre „distrarea poporului”. Ci despre democratizarea artelor și a percepției pe care o avem față de acestea. Absolut orice ființă umană poate fi artist/artistă, așa cum orice act de expresie izvorît din manifestarea oricăruia dintre noi poate fi unul încărcat cu valoare artistică. Paradigma în care existăm acum presupune absența oricăror limite în manifestarea libertății. În lumea democrațiilor funcționale, păstrăm, totuși, o limitare. Cea care spune că libertatea oricui se întinde pînă la zona de confort a celuilalt, pînă la limita dincolo de care deranjezi libertatea altuia. Au apărut însă și pentru acest principiu, după cum era de așteptat, o sumedenie de neajunsuri.

În ultimii ani, am început să mergem la psiholog (indiferent de școala în care s-a instruit sau specializat) în modul cel mai firesc. Numărul cabinetelor individuale și al drepturilor de practică a explodat. Există nenumărate emisiuni de televiziune și de radio, documentare, podcast-uri, blog-uri, pagini din rețeaua socială, toate dedicate psihologiei. A apărut, cît se poate de natural, un mecanism de cerere și ofertă. Există o competiție normală între psihologi, pentru a cîștiga clienți/pacienți, așa cum există și între stomatologi. Cu diferența că rezultatele stomatologilor intră într-o categorie mult mai ușor măsurabilă. E destul de la îndemînă să spui cine a făcut o lucrare bună sau una mai puțin bună. În psihologie și psihoterapie e un pic mai dificil. Rezultatele nu sînt atît de măsurabile. Se pot aprecia prin studii și statistici, dar nu au contururi atît de precis definite. Cu toate astea, așa cum am învățat să păstrăm o igienă dentară, așa ne deprindem, încetul cu încetul, și cu noțiuni de „igienă” psihologică. Diferența apare în momentul în care stomatologia se blochează la un nivel și nu poate explica lumea în care trăim, de ce facem ce facem, care sînt resorturile fiecărui act pe care îl comitem. Poți să ai discuții în contradictoriu, la o bere, la o cină cu prieteni, despre ața dentară sau despre „praștiile” cu scobitoare la capăt, despre periuțe electrice, materialul din care e făcut un implant sau despre ce pastă de dinți e mai eficentă în procesul de albire. Dar cînd o dai pe psihologie, raporturile de putere se înclină net în favoarea acesteia. Pentru că presupunem că aici, spre deosebire de multe alte discipline ale cunoașterii, găsim explicații veridice.

Popularizarea psihologiei a dus la o psihologizare a felului în care trăim. Nimic nu mai e lipsit de o explicație. Nici un act uman nu mai vine din întîmplare, gratuitate, mister. Totul are un „trigger”, se înscrie într-un „pattern”, face parte dintr-o schemă cognitivă. Pe care o știm noi, cu toții, așa cum știm și despre ața dentară și despre pastele care albesc fără să microfisureze smalțul dinților. Sub presiunea munților de informație despre psihologie, a zgomotoșilor sau talentaților în marketing, a „profesioniștilor veritabili” și, uneori, chiar a celor care-și fac meseria în mod corect, viețile unora dintre noi se blochează în obsesia pentru explicații și soluții precise. Creșterea imensă a pieței, venită la pachet și cu cazuri frecvente de lipsă a profesionalismului, aduce pe picior de egalitate ființele umane care-și ghidează fiecare pas după recomandările astrologului cu ființele umane care nu fac absolut nimic pînă nu înțeleg cum funcționează orice mecanism al oricărui gest. Cursurile de antropologie, studiile de master la care mergem și pentru că „dă bine”, și pentru că avem senzația că așa înțelegem totul despre ființa umană, au devenit ca un soi de cursuri de arte marțiale. Aflat la masă cu prietenii, la o bere în oraș sau pur și simplu dezlănțuit pe Facebook, poți să-ți faci terci „adversarii”, explicîndu-le cum funcționează ființa umană, de ce fac ei ce fac, cu alte cuvinte le explici tu „cum stă treaba”. Știi să „citești” oameni.

E un fel parțial de a vedea lucrurile, desigur. Dar asaltul psihologizării și al antropologizării e mare, chiar și aici, la noi. Deși societatea încă e destul de conservatoare, religioasă, tradiționalistă, în marile orașe ne-nscriem și noi în mersul lumii. Pînă la urmă, viețile noastre, așa cum s-a-ntîmplat cu viețile multor semeni de pe planetă, mai mult decît s-au psihologizat și antropologizat, s-au „medicinizat” de o bună bucată de vreme încoace. Iar psihologizarea și antropologizarea par soluții la tot ce trăim, inclusiv la „medicinizare”. La orice. De fapt, cîtă vreme pe mulți dintre noi ne ajută în mod evident, ele fac mult bine deseori. Alteori, pur și simplu, alienează. E un risc de neevitat.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

zahar  jpg
Unde este produs, de fapt, zahărul Mărgăritar? Surpriza de pe etichetă pe care puțini români o observă
Zahărul este unul dintre produsele nelipsite din coșul de cumpărături al românilor, fie că este folosit pentru deserturi, pentru cafeaua de dimineață sau pentru conservele de toamnă.
Native Encampment by Skinner Prout, from Australia (1876, vol II) jpg
Descoperirea care a șocat lumea științifică. Cum puteau vânătorii paleolitici să alerge la fel ca un olimpic și de ce nu mai suntem în stare astăzi
Studiile efectuate pe urme umane lăsate în lutul câmpiilor australiene au scos la iveală o capacitate incredibilă a omului preistoric. Un grup de vânători paleolitici era capabil să alerge cu aproximativ 37 de kilometri la oră, adică cât recordul olimpic al atleților de astăzi.
Bunele maniere la masa de Paște, foto Freepik com  jpg
Bunele maniere la masa de Paște. Aurelia Marinescu te învață cum să te comporți exemplar și să lași o impresie bună
Aurelia Marinescu, una dintre cele mai apreciate autoare de etichetă socială din România, oferă câteva sfaturi esențiale pentru a te comporta exemplar, atât în postura de gazdă, cât și în cea de invitat.
oradea city 1339369 1280 jpg
Orașul în care chiriile s-au scumpit cu 30% într-un an
Prețurile chiriilor au crescut în ritm alert în ultimii ani, doar în ultima perioadă înregistrând o majorare medie de 7% la nivel național, însă există un oraș liniștit din România în care chiriile pentru garsoniere au crescut cu 30%.
greutatea ideala in functie de inaltime jpg
Tabel pentru bărbați și femei. Câte kilograme e indicat să ai, în funcție de înălțimea ta
Greutatea ideală a fost întotdeauna un subiect de interes, fie că vorbim despre sănătate, estetică sau performanță fizică.
HolySaturdayLeaves jpg
Sâmbăta Mare sau legătura dintre Moarte și Înviere. Ziua în care poți scăpa de durerea de măsele pentru tot restul anului
Sâmbăta mare este o zi plină de semnificații religioase dar și de superstiții. Ea face legătura indispensabilă dintre Moartea și Învierea lui Iisus Hristos. Propriu-zis este sărbătorită înfrângerea Morții de către Mântuitor. Din punct de vedere magic, Sâmbăta Mare este o zi a împăcării.
Secretele podului de la Cernavodă, opera tânărului inginer Anghel Saligny jpeg
19 aprilie: ziua în care s-a născut Anghel Saligny, inginerul care a garantat cu propria viață rezistența podului de la Cernavodă
Pe data de 19 aprilie s-au născut prozatorul Calistrat Hogaș, renumitul inginer Anghel Saligny și Nicu Covaci, fondatorul formaţiei Phoenix. În aceeași zi a murit Charles Darwin, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor.
image png
Ce indică linia continuă roșie de pe șosea. Conducătorii auto trebuie să fie extrem de atenți
O nouă măsură rutieră a fost implementată în unele țări europene și atrage tot mai mult atenția conducătorilor auto: linia continuă roșie.
mere mar meri istock jpg
Originea suprinzătoare a mărului românesc. Unde se află „tatăl merilor”, locul unde fructele au o aromă unică în lume
Merele au o origine suprinzătoare. Deși, astăzi, este un fruct comun în toată lumea, mărul s-a născut într-un singur loc de pe Glob și a ajuns în Europa pe Drumul Mătăsii. În Americi mult mai târziu, prin intermediul coloniștilor europeni. Domesticirea acestui fruct a durat mai bine de un mileniu.