Procesul de pace și Primăvara arabă

Publicat în Dilema Veche nr. 382 din 9 - 15 iunie 2011
Procesul de pace și Primăvara arabă jpeg

Discursul preşedintelui Barack Obama despre revoltele populare care au loc în Orientul Mijlociu, urmat de vizita la Washington a prim-ministrului israelian Beniamin Netaniahu, a urmărit să demareze un nou efort de resuscitare a procesului de pace israelo-palestinian. 

În schimb, Netaniahu a găsit în discursul lui Obama un prilej de a sublinia propria opoziţie, bine documentată, faţă de soluţia bistatală bazată pe revenirea la graniţele ante-1967. El a ales să nu ia în considerare nici tema utilizării acestor graniţe ca punct de plecare al negocierilor, nici ideea lui Obama privind schimbul de teritorii (un element de uz curent în negocierile internaţionale de pace), ca mijloc de a ajunge de la acest punct de plecare la închiderea jocului. 

Reacţia lui Netaniahu la iniţiativa lui Obama a semnalat ceea ce, de la o vreme, era evident: complexul proces regional cunoscut sub denumirea de „Primăvara arabă“ şi apropierea anului electoral american pentru alegeri prezidenţiale sînt circumstanţe defavorabile tentativei de reluare a procesului de pace. După cum a sugerat declaraţia lui Netaniahu, israelienii au cîteva îngrijorări majore: dacă ecuaţia de bază rămîne, în cele din urmă, „teritorii contra pace“, cine vor fi interlocutorii lor, după ce furtuna din lumea arabă se va potoli? 

Acest moment anevoios este un bun prilej pentru a formula cîteva întrebări fundamentale privind chiar efortul de pace – un proces a cărui durată, măsurată în ani, începe să coincidă cu durata de viaţă a unora dintre protagonişti. 

Elementele unui eventual acord se cunosc de ani de zile: crearea unui stat palestinian viabil – un obiectiv susţinut de ultimii doi preşedinţi ai SUA –, asociată cu menţinerea unor graniţe sigure pentru Israel, cîteva aranjamente suplimentare cu privire la Ierusalim, şi un pachet economic. Dacă aceste componente ar fi ambalate şi vîndute ca un joc de societate, participanţii la joc nu ar considera foarte dificilă instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Şi totuşi, de zeci de ani, nici una dintre tabere şi nici vreunul dintre numeroşii moderatori de pace nu au fost capabili să cîştige jocul. 

Acum, cînd o situaţie regională furtunoasă se suprapune cu un sezon electoral american la fel de furtunos (în care nici o temă nu e cruţată de arena politică), sarcina asamblării acestor elemente este cu atît mai dificilă. E prea devreme să evaluăm efectul istoric al „Primăverii arabe“, dar dacă ar fi să tragem astăzi o concluzie, am spune că Israelul şi vecinii săi palestinieni nu prea au nici o legătură cu aceasta. Evenimentele din această primăvară – din Africa de Nord, din Peninsula Arabă şi chiar din Levant – trebuie să-i fi convins pe americani (şi pe alţii), care îşi imaginează că lumea arabă nu se gîndeşte decît la cauza palestiniană, de contrariu. 

În lunile care urmează, ne putem aştepta ca ţările din regiune să se concentreze pe probleme de guvernare, pe dezvoltarea de competenţe, pe drepturile omului şi pe modalităţi de a crea economii capabile să răspundă aspiraţiilor propriilor cetăţeni, greu încercaţi, către o viaţă mai bună. Noii lideri arabi se vor lupta din răsputeri cu aşteptările tot mai mari ale publicului, iar disponibilitatea lor de a se implica în procesul de pace va trece pe planul doi. 

Astfel, s-ar putea argumenta că, în timpul acestei delicate perioade de tranziţie şi în absenţa totală a oricărui indicator de progres, procesul de pace ar putea beneficia – cel puţin pentru moment – de o remiză, dacă nu de o benefică neglijare. Cînd nimic nu se mişcă în direcţia bună, cea mai adecvată măsură ar putea fi apăsarea butonului pauză. 

Aici, fiecare trebuie să păşească cu grijă. S-a discutat îndelung asupra modului în care evenimentele regionale ar putea, eventual, afecta procesul de pace. De exemplu, orice guvernare din Egipt va trebui să se confrunte, pe viitor, cu mai multe structuri democratice interne (cum ar fi comitetele parlamentare). Dar şi absenţa unui proces de pace ar putea influenţa, la rîndul ei, evenimentele regionale din ţările Orientului Mijlociu în care au loc reforme. Nu trebuie să ignorăm felul în care absenţa unui proces de pace ar putea eroda, în cele din urmă, realizările fragile (şi cîtuşi de puţin universale) din restul lumii arabe. Dacă procesul de pace nu are loc, vidul rezultat ar putea tenta pe oricine din lumea arabă să exploateze problema aşteptărilor economice crescînde – şi a aşteptărilor politice, vai, spulberate – prin binecunoscuta demagogie anti-israeliană. Unul dintre aspectele cele mai promiţătoare şi îmbucurătoare ale „Primăverii arabe“ a fost remisiunea radicalismului arab în avantajul unor oameni reali, nerăbdători să abordeze probleme reale; dar absenţa unui proces de pace ar putea favoriza revenirea lui. 

De aceea, decidenţii politici trebuie să facă faţă unor provocări dificile. Este esenţial să se răspundă „Primăverii arabe“ cu un ajutor pe măsura oportunităţilor istorice ale mişcării. Efortul administraţiei Obama în Egipt, precum şi propunerile G8 cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru întreaga regiune, indică faptul că liderii internaţionali realizează că parcurg un moment decisiv. Dar această recunoaştere nu va fi suficientă. Liderii mondiali trebuie să ajute un proces de pace cotonogit să se ridice de la podea, să-şi revină în fire şi să lupte mai departe. 

Christopher R. Hill, fost ministru secretar de stat pentru Asia de Est în Ministerul de Externe al SUA, a fost ambasador SUA în Irak, Coreea de Sud, Macedonia şi Polonia, trimis special al SUA în Kosovo, negociator al Acordurilor de pace Dayton şi negociator principal al SUA pentru Coreea de Nord, între 2005-2009. În prezent, este decanul Facultăţii de Studii Internaţionale Korbel, la Universitatea Denver.

Copyright: Project Syndicate, 2011
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.