Probleme mari pentru întreprinderi mici

Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Erasmus Doi jpeg

Prescurtat, ele s-ar chema IMM-uri, adică întreprinderi mici şi mijlocii. Ele reprezintă, prin toată lumea, o bună parte din totalul locurilor de muncă şi suficient de mult din producţia globală, astfel încît să fie des invocate în discursurile politice de pretutindeni. În final, discuţiile se cam blochează cînd vine vorba de accesul la bani, deoarece capitalul necesar dezvoltării este, în general, în bănci iar acestea nu ascultă guvernele. E drept, americanii mai au fonduri de investiţii specializate în plasamente de risc mai mare sau oameni de afaceri care din asta îşi cîştigă existenţa: din sprijinirea ideilor noi care pot aduce profituri mari. Pe la ei, se cheamă business angels. Aş traduce prin „îngeri păzitori ai micilor întreprinzători, aflaţi la început de drum.“ Deoarece majoritatea europenilor (nu îi vîr aici pe englezi) se uită cruciş spre fondurile de risc (riscul este un cuvînt de speriat în cultura economică a continentului) şi nu sînt prea dispuşi să finanţeze idei aparent trăznite (doar de aia sîntem Bătrînul Continent, pentru a fi mai conservatori), IMM-urilor nu le rămîne decît să apeleze la băncile comerciale, aflate la ananghie.

În atari condiţii, ce mai rămîne de făcut? Simplu. Salvezi băncile din bani publici pentru ca, mai apoi, acestea să treacă hotărît la creditarea firmelor mici, aflate în mare nevoie de bani. Comisia europeană aşa zice. Eu cred că planul nu are şanse de reuşită. Argumentul meu se numeşte Jeremie. Mama lui este tot Comisia europeană. A avut trei fraţi, dar familia s-a tot mărit şi acum sînt, în total, şase vlăstare cu nume care încep cu J. Toţi ar fi trebuit să atragă băncile comerciale în caruselul finanţării europene. Jaspers, de exemplu, s-a dezvoltat frumuşel. El se ocupă de proiecte mai măricele, de infrastructură. În el s-au implicat Banca europeană pentru reconstrucţie şi dezvoltare şi Banca europeană de investiţii. Ele cu greu pot fi numite bănci comerciale, dar asta e tot ce s-a găsit. Jessica ar fi trebuit să fie prietena primarilor din toată Uniunea. Nu prea i-a ieşit. În cei aproape şase ani de viaţă, amabila Jessica nu a fost curtată. A rămas cu un proiect la Londra, unul prin Germania şi cam atît. Restul activităţilor se află la nivel de studii de prefinanţare. Jeremie, săracul, a fost cel mai urgisit. El ar fi trebuit să implice băncile în finanţarea întreprinderilor mici. N-a fost să fie. În orice vremuri (fie de criză, fie de prosperitate), banca trebuie să judece în termeni barbari numiţi „profit“, „risc bancabil“ sau „sustenabilitatea planului de afaceri“. De aceea, trebuie să ia la puricat documentele cu care vine petentul pentru a susţine împrumutul. Asta cere muncă de evaluare pe care banca o socoate scumpă. Pentru un credit de zece mii de euro sau pentru unul de zece milioane, volumul de muncă într-ale evaluării este relativ similar. Cu alte cuvinte, ideea creditelor mici şi destul de riscante pentru întreprinzătorii la început de drum nu a surîs băncilor care au evaluat propria muncă de evaluare la sume măricele. Colac peste pupăză, a mai venit şi criza care a inhibat puternic dorinţa de risc a bancherilor, mult mai interesaţi de planurile de salvare din bani publici. Pentru a complica şi mai tare viaţa anemicului Jeremie, a mai apărut şi o cruntă nepotrivire de caracter între mami (Comisia) şi tati (sistemul bancar). După cum se ştie, mămoasa Comisie vrea să îi ajute pe copiii mai amărîţi, cu şanse mici de reuşită, în numele unui principiu pur european: coeziunea, adică reducerea diferenţelor între săraci şi bogaţi. Dacă un plan de afaceri arată prea bine, riscă să fie socotit „bancabil“ şi respins de la finanţare. Tati îi creşte pe copii în stil spartan. Cei musculoşi capătă de mîncare. Cei nevolnici sînt îndrumaţi, politicos, să-şi ia gîndul de la creditare.

De aceea, nu cred în ruptul capului că tati îşi va schimba comportamentul, după ce mami îşi va jertfi banii de coşniţă pentru a-şi feri partenerul de la faliment. Nu cred că băncile vor finanţa IMM-urile mai mult, doar pentru că guvernele le-au salvat din bani publici. Mi se pare total nerealist să îţi închipui aşa ceva.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Volodimir Zelensky FOTO Profimedia
The Economist: Încercările armatei ucrainiene de a ocupa Crimeea ar putea duce la disensiuni serioase între Zelensky și liderii occidentali
Revista britanică a relatat că Occidentul se teme de o escaladare a conflictului în cazul unei ofensive a Forțelor Armate ale Ucrainei în Crimeea și de posibila utilizare a armelor nucleare de către Federația Rusă, ca răspuns.
vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.