Problema Olandei cu Europa şi cu Rusia

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Iată că, săptămîna trecută, mai puțin de două milioane și jumătate de oameni au decis, în bună măsură, viitorul politicii externe a Uniunii Europene, dacă nu cumva soarta Uniunii Europene însăși.

Pe scurt: 32,2% din olandezi au votat, în proporție de peste 60%, împotriva Acordului de Asociere și Liber Schimb cu Ucraina. Iniţiativa referendumului a aparţinut organizaţiei civice olandeze No Level, care a reușit să strîngă mai bine de 400.000 de semnături, arhisuficient, conform legii olandeze, pentru declanșarea referendumului. Puțin mai contează acum că referendumul are caracter consultativ și că Parlamentul olandez deja a ratificat acordul. Guvernul de la Haga va ține seama de semnalul de la urne – Olanda e o țară democratică. Iar problema este că un acord precum cel cu Ucraina trebuie ratificat de fiecare dintre cele 28 de democrații.

Desigur, rămîne să ne întrebăm ce democrație este aceea în care ceva mai mult de două milioane de oameni decid în numele a 500 de milioane. Și vom continua să ne întrebăm cîtă vreme șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană le va lipsi voința politică pentru a clarifica lucrurile, o dată pentru totdeauna: chestiunile controversate care privesc Uniunea Europeană în ansamblul ei să fie decise de cetățenii europeni. Și nu de mici comunități dintr-o parte sau alta.

Așa am lua populiștilor și demagogilor șansa de a profita pe plan local, lovind în întregul proiect european. „Ajunge o bîtă la un car de oale“ – e o vorbă românească de care prietenii olandezi ar fi bine să țină seama.

Știm că olandezilor care au votat contra acordului prea puțin le-a păsat de Ucraina – au recunoscut-o chiar organizatorii referendumului. Dar prima lor victimă este chiar Ucraina. Mai precis, ucrainenii care s-au ridicat împotriva regimului oligarhic al lui Ianukovici, cu încredere în modelul european. Acum, 500 de milioane de europeni sînt puși în situația de a le întoarce spatele, din cauză că așa vor două milioane dintre ei.

Apoi, votul lovește direct în singurul element de politică externă care a dat relevanță Uniunii Europene la nivel global: nu avem armate, dar avem exportul de valori și bune practici, transferul pașnic de democrație și stat de drept.

Cu greu poți defini altcumva acest conglomerat, această construcție ciudată care nu e nici confederație, nici federație, dar nici organizație internațională. Nu cumva fără transferul continuu de valori, fără – pînă la urmă – exportul de Europă, Europa noastră îngheață, se osifică, ajunge la zero absolut? Dacă nu ne mai raportăm la ceilalți, cu setul nostru de valori, cine mai sîntem de fapt noi, europenii?

Votul olandezilor este, desigur, un cadou făcut politicii agresive a Rusiei. Krem­linul își vede astfel justificat amestecul brutal în estul Ucrainei și, bineînțeles, anexarea Crimeei. În definitiv, ambele gesturi au fost menite, în accepțiunea Moscovei, să pedepsească Ucraina pentru opțiunea ei proeuropeană.

Să fim serioși, nu de armata europeană de mucava se teme Vladimir Putin. Teoria agresiunii dinspre Vest, adică a repetării episoadelor Napoleon și Hitler, e bună doar să fie molfăită de propagandiștii de la Sputnik. Și atunci, de unde această reacție extrem de dură față de un simplu acord comercial?

Ceea ce îl înspăimîntă cu adevărat pe Vladimir Putin este tocmai apropierea periculoasă de granițele Rusiei a modelului de soft-power european. Istoria a arătat că statele foste comuniste din Europa Centrală și de Est, acum membre în Uniunea Europeană, au progresat cu cît au reușit mai repede și în măsură mai mare să se descotorosească de modelul postsovietic și oligarhic al Rusiei. Oricum, în pofida tuturor greutăților, aceste state constituie azi un exemplu incontestabil de succes economic și social, comparativ cu statele care au rămas în sfera Rusiei, precum Belarus, Ucraina sau Republica Moldova.

Kremlinul nu-și poate permite ca statul cel mai mare din sfera sa, Ucraina, să experimenteze modelul european, eventual cu succes. Ar fi, pur și simplu, prea periculos de aproape de Rusia!

Noroc cu alegătorul olandez! Dar, oare, ce ar fi dacă același alegător olandez ar fi chemat să spună dacă Guvernul de la Haga ar trebui – sau nu – să autorizeze, la apropiatul summit de la Varșovia, sporirea prezenței NATO pe flancul estic? Sau, mai bine, să nu le dăm idei!

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Jobul plătit cu peste 2.000 de euro în România, dar nepopular printre tineri. „Ai și pauze de țigară și cafea, dar nu abuza”
Românii sunt cei mai săraci europeni, conform Eurostat, iar la salarii suntem penultimii. Există totuși și locuri de muncă bine remunerate, dar uneori oamenii nu se prea înghesuie din cauză că nu vor să facă munci grele.
image
Este considerată o delicatesă, însă te poate ucide. Cea mai periculoasă brânză din lume se fabrică în Europa
Sezonul vacanţelor se apropie şi, odată cu el, şi şansele de a călători şi de a experimenta cultura şi produsele culinare ale altor ţări în toată splendoarea lor.
image
Un medic, triatlonist la 83 de ani, împărtășește reţeta sănătăţii sale: patru principii-cheie ale dietei
Un medic și triatlonist în vârstă de 83 de ani, care la 40 de ani a luat decizia să-şi schimbe regimul de viaţă, a împărtășit principiile unei diete despre care crede că l-au ajutat să trăiască o viață lungă și sănătoasă.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.