Problema Olandei cu Europa şi cu Rusia

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Iată că, săptămîna trecută, mai puțin de două milioane și jumătate de oameni au decis, în bună măsură, viitorul politicii externe a Uniunii Europene, dacă nu cumva soarta Uniunii Europene însăși.

Pe scurt: 32,2% din olandezi au votat, în proporție de peste 60%, împotriva Acordului de Asociere și Liber Schimb cu Ucraina. Iniţiativa referendumului a aparţinut organizaţiei civice olandeze No Level, care a reușit să strîngă mai bine de 400.000 de semnături, arhisuficient, conform legii olandeze, pentru declanșarea referendumului. Puțin mai contează acum că referendumul are caracter consultativ și că Parlamentul olandez deja a ratificat acordul. Guvernul de la Haga va ține seama de semnalul de la urne – Olanda e o țară democratică. Iar problema este că un acord precum cel cu Ucraina trebuie ratificat de fiecare dintre cele 28 de democrații.

Desigur, rămîne să ne întrebăm ce democrație este aceea în care ceva mai mult de două milioane de oameni decid în numele a 500 de milioane. Și vom continua să ne întrebăm cîtă vreme șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană le va lipsi voința politică pentru a clarifica lucrurile, o dată pentru totdeauna: chestiunile controversate care privesc Uniunea Europeană în ansamblul ei să fie decise de cetățenii europeni. Și nu de mici comunități dintr-o parte sau alta.

Așa am lua populiștilor și demagogilor șansa de a profita pe plan local, lovind în întregul proiect european. „Ajunge o bîtă la un car de oale“ – e o vorbă românească de care prietenii olandezi ar fi bine să țină seama.

Știm că olandezilor care au votat contra acordului prea puțin le-a păsat de Ucraina – au recunoscut-o chiar organizatorii referendumului. Dar prima lor victimă este chiar Ucraina. Mai precis, ucrainenii care s-au ridicat împotriva regimului oligarhic al lui Ianukovici, cu încredere în modelul european. Acum, 500 de milioane de europeni sînt puși în situația de a le întoarce spatele, din cauză că așa vor două milioane dintre ei.

Apoi, votul lovește direct în singurul element de politică externă care a dat relevanță Uniunii Europene la nivel global: nu avem armate, dar avem exportul de valori și bune practici, transferul pașnic de democrație și stat de drept.

Cu greu poți defini altcumva acest conglomerat, această construcție ciudată care nu e nici confederație, nici federație, dar nici organizație internațională. Nu cumva fără transferul continuu de valori, fără – pînă la urmă – exportul de Europă, Europa noastră îngheață, se osifică, ajunge la zero absolut? Dacă nu ne mai raportăm la ceilalți, cu setul nostru de valori, cine mai sîntem de fapt noi, europenii?

Votul olandezilor este, desigur, un cadou făcut politicii agresive a Rusiei. Krem­linul își vede astfel justificat amestecul brutal în estul Ucrainei și, bineînțeles, anexarea Crimeei. În definitiv, ambele gesturi au fost menite, în accepțiunea Moscovei, să pedepsească Ucraina pentru opțiunea ei proeuropeană.

Să fim serioși, nu de armata europeană de mucava se teme Vladimir Putin. Teoria agresiunii dinspre Vest, adică a repetării episoadelor Napoleon și Hitler, e bună doar să fie molfăită de propagandiștii de la Sputnik. Și atunci, de unde această reacție extrem de dură față de un simplu acord comercial?

Ceea ce îl înspăimîntă cu adevărat pe Vladimir Putin este tocmai apropierea periculoasă de granițele Rusiei a modelului de soft-power european. Istoria a arătat că statele foste comuniste din Europa Centrală și de Est, acum membre în Uniunea Europeană, au progresat cu cît au reușit mai repede și în măsură mai mare să se descotorosească de modelul postsovietic și oligarhic al Rusiei. Oricum, în pofida tuturor greutăților, aceste state constituie azi un exemplu incontestabil de succes economic și social, comparativ cu statele care au rămas în sfera Rusiei, precum Belarus, Ucraina sau Republica Moldova.

Kremlinul nu-și poate permite ca statul cel mai mare din sfera sa, Ucraina, să experimenteze modelul european, eventual cu succes. Ar fi, pur și simplu, prea periculos de aproape de Rusia!

Noroc cu alegătorul olandez! Dar, oare, ce ar fi dacă același alegător olandez ar fi chemat să spună dacă Guvernul de la Haga ar trebui – sau nu – să autorizeze, la apropiatul summit de la Varșovia, sporirea prezenței NATO pe flancul estic? Sau, mai bine, să nu le dăm idei!

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.