Problema cu execuțiile

Publicat în Dilema Veche nr. 851 din 30 iulie - 5 august 2020
Problema cu execuțiile jpeg

Prezentarea, în presa internațională, a unei descoperiri arheologice din 2016 – o groapă comună de lîngă Atena – m-a pus pe gînduri, deși aproape sigur nu în felul în care sperau cei care au prezentat-o. De-asta o să vorbesc un pic despre ea, făcînd o excepție de la regula de a nu scrie în Dilema veche decît despre descoperiri care au fost deja în întregime publicate la standarde academice. Din cîte știu, despre această execuție antică a apărut deocamdată doar un raport preliminar de antropologie fizică. Iar asta pentru că grecii au invitat Institutul Suedez din Atena să facă documentația și analiza oaselor (pe banii suedezilor).

În cimitirul de la Phaleron (4 km de Atena), săpăturile preventive înainte de construirea unui centru cultural au dat, aflăm, peste 80 de schelete ale unor bărbați tineri. Mîinile erau în cătușe și craniile sparte. Arheologii citați în presă spun că aici ar fi vorba de scheletele partizanilor lui Cylon, un fost cîștigător la Jocurile Olimpice, care a încercat în 632 î.Hr. o lovitură de stat prin care, după capturarea Acropolei, urma să devină tiranul Atenei. Asediați, rebelii s-au predat după ce li s-a promis solemn că nu vor fi omorîți – ceea ce era de altfel de la sine înțeles, de vreme ce se refugiaseră în templu ca suplicanți. Cylon, ca adesea capul răutăților, a reușit să fugă; restul au fost executați imediat.

Toate astea m-au pus pe gînduri pentru că dintotdeauna, dacă reușești, ca arheolog, să asociezi un artefact cu o figură istorică ai dat lovitura – interes public, finanțare etc. Dar nu așa trebuie să meargă lucrurile. Dintr-o mie de motive, pasajele cele mai spectaculoase din sursele scrise nu au cum să se suprapună pe descoperirile importante din teren. Cu atît mai mult atunci cînd o perioadă e puțin cunoscută. O sută de ani din viața unui popor nu trec într-o clipă, deși nouă ni se poate părea că singurul eveniment pe care îl cunoaștem despre acel secol îndepărtat o umple rezonabil. E ca și cum alții, după noi, ar descrie perioada 1920-2020 prin cuvintele Bumbești-Livezeni.

De ce ni se tot vorbește atunci de Cylon? Argumentele curg cam așa. Pentru că două vase ceramice asigură datarea execuției de la Phaleron în secolul VII î.Hr. și, printre surprinzător de puținele lucruri pe care le știm de la istoricii antici despre Atena în acel secol, apare și episodul Cylon. Și pentru că, în rest, totul susține această construcție: cătușele, o săgeată în umărul unuia dintre schelete etc. Ei bine, nu totul susține. Bineînțeles, nu mă deranjează că în realitate erau 79 de schelete și nu 80 – arheologia e suficient de colțuroasă ca lucrurile să trebuiască rotunjite într-un articol de popularizare. Că nu e vorba de o groapă, ci de cîteva șanțuri, că nu e vorba doar de bărbați tineri pentru că 13 dintre ei aveau 35-49 de ani și unul avea peste 50, astea să zicem că nu schimbă lucrurile. Iar datările greșite de prin articole aș crede că vin din faptul că vreun arheolog a spus jurnaliștilor că groapa comună e „din al treilea sfert al secolului al VII-lea î.Hr.”; dar nu toată lumea e obligată să știe că asta înseamnă 650-625 î.Hr., nu 675-650, și cu atît mai puțin 650-675.

Am însă rezerve legate de cele două vase. Ce noroc cu ele, nu-i așa? – pentru că în absența lor datarea ar fi cu totul în aer. Acum, problema e că cimitirul de la Phaleron are peste 1.800 de morminte, care acoperă secolele VIII-IV î.Hr., și nici urmă de organizare pe loturi. Asta înseamnă că multe morminte se suprapun sau se taie. Și că ele sînt de vreo zece tipuri diferite: de înhumație și incinerație cu diferite amenajări – inclusiv o sută de schelete în alte gropi comune (printre care și unele cu dovezi clare de execuții publice). Și mai grav e că solul constă practic din nisipul plajei de la Phaleron; cînd scoți nisip – spre deosebire de orice sediment bine texturat – ca să faci o groapă și apoi o umpli la loc cu același nisip, e aproape imposibil pentru arheologi să mai distingă vreo urmă. Pe scurt, nu sînt așa sigur că cele două ulcioare (oinochoai) chiar aparțin gropii corecte, și nu altor morminte. De altfel, la Phaleron doar mormintele, puțin numeroase, din secolele V-IV î.Hr. includ ofrande; cele arhaice, practic deloc. Chiar și așa, în raportul suedez, datarea vaselor e indicată ca 670-600, nu prea convingătoare deci pentru un eveniment din 632 î.Hr. Se mai zice acolo că studiul ceramicii nu a fost încă încheiat. Cu alte cuvinte, la trei ani de la o descoperire care a făcut vîlvă, specialistul încă nu s-a hotărît care-i treaba cu cele două ulcioare amărîte? Ceva nu e în regulă.

Altă problemă: același raport zice că 30% din schelete nu au putut fi concludent atribuite sexului masculin sau feminin. Chiar dacă celelalte sînt de bărbați, 30% e mult și poate să ascundă surprize. Despre vîrful rupt de săgeată, el nu era înfipt în os, ci se afla puțin alături. Poate aparținea mormîntului, poate nu. Oricum, după ce văd în poze, săgeata poate fi, tipologic, din secolul VII, dar și din secolul V.

Încă o observație. Majoritatea celor executați aveau, într-adevăr, cătușe de fier la mîini (32 de schelete). Dar dacă îi pui pe toți pe un plan, constați că ei sînt de fapt împărțiți în două grupuri în care aproape toți au cătușe și două în care nici unul nu are. Oare oamenii lui Cylon, pedepsiți urgent și scandalos, au apucat să mai fie separați în grupuri și tratați diferențiat? După mintea mea, nu avem de ce să raportăm groapa comună de la Phaleron exclusiv la ce spun Tucidide, Herodot sau Plutarh, în loc să vorbim despre ea în altă paradigmă, în termeni de arheologie funerară a Greciei arhaice. Dar dacă e musai să o legăm de un eveniment istoric – și dacă nu mă înșel cînd cred că cele două ulcioare nu sînt de fapt prea sigure ca datare aici –, m-aș gîndi mai degrabă la vremea războiului peloponesiac, după moartea lui Pericle. Știm că atunci sofisticații atenieni au masacrat cu sînge rece, după victorie, bărbații din cetățile care li s-au împotrivit (Mytilene, 427 î.Hr.; Skione, 421; Melos, 416 etc.). Unele grupuri de prizonieri, cu conducătorii lor, se poate să fi fost trimiși la Atena și executați acolo – unii cu cătușe, alții, pe o altă corabie, legați cu funii (care, desigur, nu se mai pot recupera arheologic). Asta ar putea explica și de ce, dintre atîția indivizi, din care unii sigur erau bogați (Cylon însuși era ginerele tiranului din Megara), doar doi aveau inele. În ambele cazuri, ele erau pe inelarul mîinii stîngi și foarte banale – deci greu de datat. Cei capturați după ce stăpîniseră scurtă vreme Acropola puteau încă să aibă asupra lor tot felul de podoabe, în vreme ce niște prizonieri trimiși din, să zicem, Lesbos la Atena ar fi avut mai multe ocazii să rămînă fără tot ce aveau mai de preț.

Oricare ar fi adevărul, nu cred că publicul larg va mai afla ceva despre el. Presa publică grăbit teorii inițiale de la sfîrșitul cîte unei campanii (Oraș de cincizeci de ori mai mare ca Troia descoperit în Bulgaria! Arma cu care s-a împușcat Decebal!), ale căror corecturi, prin definiție fără nici un haz, nu mai interesează apoi pe nimeni. Una peste alta, nu e deloc exclus să-i vedem aici chiar pe oamenii lui Cylon. Dar să lași să se înțeleagă așa ceva fără dovezi înseamnă să afirmi că descoperirile arheologice nu pot fi altceva decît ilustrații nevrednice ale surselor scrise. Și să fii mîndru că poți organiza rapid în cîmpul de forță al unei teorii dragi tot ce-ți iese înaintea ochilor.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019.  

Sursa foto: https://www.archaeology.wiki/blog/2020/01/28/the-captives-of-phaleron-abandoned-to-their-fate-said-lina-mendoni/

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

James Acuna fost ofiter CIA foto arhiva personala (1) jpg
Un fost ofițer CIA explică modul în care Rusia l-a ajutat pe Bashar al-Assad să fugă din Siria
Fost ofițer superior CIA timp de două decenii, James Acuna explică foarte clar modalitatea prin care Rusia l-a ajutat pe fostul președinte sirian Bashar al-Assad să fugă din Siria și să ajungă la Moscova.
luxemburg istock jpg
Țara care are o capitală cu același nume ca statul. Este una dintre cele mai faimoase și bogate din lume
Deși este o țară mică, acest loc este unul dintre cele mai faimoase și bogate din Europa. Însă, pe lângă frumusețea și opulența pe care o are, un alt detaliu poate să atragă atenția celor mai mulți dintre noi! Este una dintre puținele țări a căror capitală are același nume cu cel al statului!
Cadouri de Crăciun. FOTO
Ghidul cadourilor de Secret Santa pentru toate zodiile: Cum să alegi darul perfect
Pentru cei care caută cadoul perfect de Secret Santa, astrologii oferă sugestii inspirate în funcție de zodie, astfel încât fiecare dar să fie potrivit personalității destinatarului.
Romania   Schengen Foto shutterstock 2345910601 jpg
Intrarea în Schengen nu ne scapă de tot de controalele la graniță. Cât timp și în ce situații ne vor fi cerute actele la frontieră
Controalele la frontierele interne ale Uniunii Europene pot fi reintroduse temporar, în funcție de riscurile de securitate sau de fluxurile de migrație. Chestorul (r) Marian Tutilescu explică cum pot evolua aceste măsuri și ce implică pentru România.
jessica riggs calendar nud profimedia (1) jpg
A pozat nud ca să-și plătească tratamentul: „Sufăr de o boală rară”
Jessica Riggs (32 de ani), din Cornwall, Marea Britanie, a fost diagnosticată cu o boală rară, numită Sindromul Neuro-Cranio-Vertebral-Filum, care o poate lăsa paralizată.
apa potabila robinet jpg
UE obligă statele să protejeze infrastructura de energie și apă potabilă
Comisia Europeană a elaborat directiva privind reziliența entităților critice, care impune respectarea unor standarde riguroase pentru a asigura servicii esențiale populației. 
arme ucraina
Legea SUA privind apărarea națională pentru 2025 nu include programul „împrumut-închiriere” pentru Ucraina
Camera Reprezentanților din SUA a adoptat legea privind cheltuielile pentru apărarea națională (NDAA) pentru anul 2025, însă textul final nu include prevederi referitoare la extinderea Legii de împrumut-închiriere pentru sprijinirea Ucrainei.
vizual craciunite jpg
Secretele crăciuniței perfecte. Cum să îți menții plantele frumoase tot sezonul
Pe măsură ce iarna ne prinde tot mai mult în case, crăciunițele devin elementul central al decorului de sărbătoare. Deși renumite pentru întreținerea pretențioasă, aceste plante pot înflori toată iarna, dacă știi câteva trucuri simple.
elevi liceu banca examen FOTO Shutterstock
Elevii de gimnaziu, condamnați la involuție. Rezultatele la TIMSS, comentate de un specialist
Rezultatele elevilor români de clasa a IV-a care au participat anul trecut la testarea TIMSS ne plasează la Matematică pe locul 6 în Europa și pe locul 12 în lume. Dar să nu ne bucurăm prea mult căci performanța elevilor de clasa a VIII-a este cu mult sub așteptări.