Priorităţi rurale

Publicat în Dilema Veche nr. 461 din 13-19 decembrie 2012
Priorităţi rurale jpeg

„Asta e cea mai mare tîmpenie care am auzit-o…“ se burzuluieşte Tilică. „Tîmpit eşti tu, mă, că nu pricepi nimic, zici că eşti prostu’ satului“, îi trînteşte sec frat-su, Costel. Nea Gingaşu gestionaru’ nu se bagă între ei. S-a obişnuit să îi vadă certîndu-se, de la „calcaroasa“ (nume de alint pentru votca ieftină care se bea de obicei la magazin) numărul patru în sus. „E, zici…“ mormăie el, totuşi. „Băi, mă lăsaţi? Ce puii mei să bage ăştia întrenet la şcoală… Leana-i cocoşată de cîte găleţi de apă cară-n casă şi voi o frecaţi cu întrenetu’ vostru.“

Un minut a durat liniştea. Nu erau impresionaţi de grija lui Tilică pentru nevastă. Era prefăcut. Muierea d-aia e muiere, să ţină casa. Aici, altul era necazul. Să-i spună, să nu-i spună? Gingaşu tace, că nu era treaba lui. Costel, însă, i-o trînteşte scurt. „D-apăi de, frate, nici tu nu eşti prea harnic.“ De acum, intrau în normal. Erau la a cincea „calcaroasă“. De douăzeci de ani, aceeaşi discuţie. Că Tilică e mai puturos, stă tot la chirpic, cu buda-n curte, în casa părintească. Costel, fratele mai mare, se însurase cu o fată bogată. Acum avea casă cu termopane, cu fosă septică şi pompă în fîntînă, trasă la boiler electric, pentru apă caldă. Nu-i vorbă, era şi ceva mai harnic. De fapt, era chiar obsedat de serele şi solariile lui. A vrut să îi arate lu’ socră-su că e vrednic şi că i-a meritat fata. Muncea de rupea, vindea bine roşiile şi ardeii, în piaţă, la Bucureşti. Într-un fel, degeaba a muncit atît. Frat-su tot îi zicea că s-a „măritat“, socrii îi mai aminteau la cîte-un şpriţ că a venit doar cu ţolul de pe el la ei în casă. „Să-i ia naiba că nu cînta cocoşul lor pe gardul meu“, îşi tot spunea Costel, de fiecare dată.

Acum se luaseră de la ideea primarului. Cică să dea din bugetul comunei într-un nu-ş’ ce proiect european să bage „întrenet“ la şcoală. Costel era mulţumit de plan. Fi-sa era clasa a VII-a, era bună la carte şi avea de gînd să o dea la Bucureşti la liceu. Acasă avea un abonament din ăla, pe mobil, cam scump. Dar nu avea ce face. Îi trebuia copilului. În plus, s-a prins şi de el curiozitatea şi a început să se bage încet-încet şi el pe net. Întîi timid, peste umărul copilului. Dup-aia a prins curaj şi a început să se dea singur cu calculatorul, noaptea, după ce se culcau toţi ai casei. A găsit şi vrute şi nevrute pe-acolo, dar nu-i spune lu’ frat-su, că ăla e tîmpit la cap şi-l zice la tot satu’.

Tilică era ofticat. De ce să-i bage net d-ăla şi să dea toţi banii pe el? Mai bine bagă apă şi canal. Începuse acu’ doi-trei ani să sape, dar s-au terminat banii şi a rămas lucrarea neterminată, că n-au mai avut pentru staţia de epurare. În plus, comuna e lungă rău, pe vreo şapte kilometri, înşirată pe lîngă drumul naţional. Au trebuit conducte la greu. Tocmai bine, cu banii ăştia să termine ce-au început. Că nu toţi au norocu’ lu’ frat-su, să aibă bani din zestrea nevestii, să-şi facă fosă şi să-şi tragă apă cu submersibila. „Nu mă enerva, Tilică, nu mă enerva! Ce bani mi-au trebuit? Submersibila e un milion jumate, groapa de fosă am săpat-o io şi pe cimentu’ de şapă am dat banii pe două zile de roşii. Nu-ţi beai banii la Gingaşu, aveai şi tu. Da’ pe tine te doare-n c…, puturos ai fost de cînd te ştiu. Şi fără ambiţie, mă. Aia e, n-ai ambiţie.“

Gingaşu şterge liniştit nişte pahare. Îi asculta pe-ăştia doi, cu oarecare detaşare. El ştie ce ar trebui făcut. Să renoveze stadionul comunal. Fiind şi ales în Consiliul Local, o să bage el strîmba. Dă-i în mă-sa pe ăştia cu prostiile lor, cu netu’ sau canalizarea. Stadion trebe. Comuna e aproape de oraş, bagă un teren de sintetic, fac reclamă şi vin şmecherii să joace, în weekend. În plus, dau o şansă la copiii ăştia din sat. Care a reuşit cu învăţătura? Cu sportu’ poate fac ceva în viaţă. Iar bufetul lui e chiar strategic pus, exact în poarta stadionului. Zîmbeşte misterios şi îşi lasă clienţii să se certe în legea lor. Mîine are şedinţă la Primărie. Ştie deja ce să facă. 

Personajele sînt (parţial) inventate. Aceeaşi discuţie, în termeni mult mai sofisticaţi, abstracţi şi greoi, ar trebui să se poarte pe la niscai ministere. S-ar chema „Priorităţile programului de dezvoltare rurală în perioada de programare bugetară 2014-2020“.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR. 

foto: L. Muntean

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.