Prin ei înșiși

Publicat în Dilema Veche nr. 892 din 13 -19 mai 2021
Iconofobie jpeg

Am aflat recent că proaspătul pensionar universitar, profesorul Poren Orbinni, de la Teoria Culturii, a înființat o instituție particulară de învățămînt superior, pe care a numit-o „Prin ei înșiși”. Această titulatură ce parafrazează – nu mai trebuie să menționez – vechiul și celebrul îndemn liberal m-a mirat peste măsură. Nu am rezistat deci ispitei de a-l suna pe Orbinni (cu care am avut mereu o relație cordială) și a-l întreba care era povestea din spatele denumirii. Mi-a zis că trebuie să vin la sediul noii Universități, chiar dacă e pandemie, pentru a înțelege. Fiind deja vaccinat, mi-am luat inima-n dinți și m-am dus. Poren m-a întîmpinat cu afecțiune. „Codrinule, îmi pare așa de bine că ne vizitezi! Întregul corp al Facultății noastre de Litere a fost convocat ca să-ți dea onorul.” Am intrat într-o sală mare unde niște bărbați – desprinși parcă din fotografii și stampe de epocă – s-au ridicat în picioare și m-au salutat elegant. „Dumnealor sînt profesorii mei filologi. Iată-l pe domnul Garabet Ibrăileanu!” Un bătrînel pirpiriu s-a apropiat de mine și mi-a întins mîna cu teamă. Orbinni a rîs, precizînd: „Să nu te simți jignit de maniera anxioasă în care domnul Ibrăileanu relaționează cu tine! Este, cum știi, germofob. Curăță neîncetat, cu spirt, suprafețele din toate încăperile. Fiind și pandemie, a deraiat complet. A devenit maniac. Întrucît el e decanul Facultății, îl tolerez, dar i-am cerut ferm să stea mai puțin la redacția Vieții Românești și să vină mai mult pe la școală... Sper că ne-am înțeles, domnule decan, da?”. Ibrăileanu a încuviințat din cap și s-a îndepărtat, adus de spate. Fața lui smeadă, încadrată de părul vîlvoi și barba albă, transmitea un aer de resemnare. „Ți-l prezint acum pe domnul George Călinescu!” Un bărbat destul de scund, cu părul grizonant, dat pe spate, frunte mare și privire semeață, a venit lîngă noi. „Uite ce burtă țuguiată are tipul!”, a strigat, cumva consternat, Poren. „Îi repet zilnic: nu mai mînca atîta carne, măi Gheorghiță, că ai să faci ciroză și o să mori la 65 de ani! Nu mă ascultă deloc. Se îndoapă cu găini întregi fripte și, după aceea, falsează la vioară și privește, la nesfîrșit, spectacole de balet. Trebuie să recunosc însă că, atunci cînd ține cîte o prelegere, cu glasul lui pițigăiat, cîntat pe diferite note înalte, spectacolul este total. Prin urmare, și lui îi trec cu vederea micile defecte, dar nu încetez în a-l cicăli să o lase mai moale cu Jurnalul literar...”

Am înaintat în vasta incintă. „Uite-l aici pe domnul Eugen Lovinescu! Maestre“, i s-a adresat mustrător profesorul Orbinni tipului dolofan, cu o șuviță de păr alb, căzută boem peste frunte, care s-a îndreptat, cu pași grei, înspre noi, „și ție îți zic mereu: mai ușurel cu Cenaclul! Școala trebuie să fie pe primul loc! Iar pe tine, Codrine”, s-a întors Poren încruntat către mine, „te rog să n-o faci pe istoricul literar și să-mi amintești că, vai, Lovinescu a fost profesor de liceu și nu universitar! Am decis eu să-l promovez. L-am făcut profesor universitar plin. La fel cum l-am făcut și pe domnul Mihai Eminescu pe care-l observi acolo, în capătul sălii, meditativ.” Am privit în direcția indicată și am tresărit violent. Un tînăr cu frunte înaltă și privire astrală, complet absent, părea să declame în șoaptă ceva, probabil niște versuri. „Nici el nu a fost universitar, pentru că, în pofida îndemnului lui Maiorescu, a refuzat să-și dea doctoratul. Eu am trecut peste asta și l-am pus titular al cursului de Poezie pură. De altfel, în actuala împrejurare, este coleg chiar cu Titu Maiorescu pe care îl poți vedea în capul mesei, impozant, distant și sobru. Se crede rectorul Universității, dar i-am comunicat, sec, să uite aiurelile istorice. Dacă o luăm așa, și bărbuță ăla cu monoclu de Kogălniceanu, pe care-l zărești contemplînd lîngă fereastră, se poate pretinde fondatorul acestui așezămînt. Nicidecum! Eu, Poren Orbinni, sînt Rectorul și Fondatorul. Factorul istoric nu contează aici. Nici măcar cel geografic – Bucureștiul și Iașiul sînt, iată, îngemănate. Pe mine mă interesează spiritul vechii culturi, iar nu cronologia sau teritorialitatea sa. De aceea, Universitatea mea se cheamă «Prin ei înșiși». Prin ei doar, prin oamenii mari ai trecutului, mai putem trage nădejde să ne revenim în educație. Sînt convins că studenții vor da năvală în instituția noastră! Să vezi ce Nicolae Iorga am la Istorie, ce Ioan Cantacuzino la Medicină, ce Alexandru Myller la Matematică, ce Petru Poni la Chimie, ce Emil Racoviță la Biologie, ce Iacob Negruzzi la Drept, ce...” „Domnule profesor”, l-am întrerupt, „totuși, corpul dumneavoastră profesoral e format din personaje. Din niște inși care impersonează alți inși. Întrebarea ar fi dacă au și pregătirea celor ale căror roluri le joacă.” „Ei, aș!”, a strigat Orbinni. „Sînt prietenii mei, actorii! Tot Teatrul Național se află alături de noi astăzi. Mai ales că, de cînd cu pandemia, ei nici nu mai apar pe altundeva.”

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cele șase feluri de mâncare care te ajută să slăbești repede: „Sunt pline de nutrienți și ajută la pierderea în greutate”
Dacă doriți să pierdeți kilograme în timp ce vă alimentați corpul cu nutrienți esențiali, specialiștii recomandă mesele macro-echilibrate. „Vă vor oferi energia necesară și vă ajută să slăbiți sănătos”, susțin nutriționiștii.
image
Selly, despre așteptările tinerilor de la alegerile încă în desfășurare: „Nivelul de trai, care e o problemă pentru ei”
Youtuber-ul Shelly a dezvăluit, în urma colectării a mii de răspunsuri de la urmăritorii de pe Instagram, pentru ce merg tinerii la votul de duminică, 9 iunie 2024.
image
Tudor Chirilă, dezamăgit de prezența la urne: „Ruralul conduce. Categoria 25-34 de ani nu iese la vot. Trist” VIDEO
Tudor Chirilă a comentat dezamăgit, pe pagina sa de socializare, despre prezența la vot, cu doar câteva ore de închiderea urnelor, în ziua alegerilor locale și electorale 2024, duminică 9 iunie.

HIstoria.ro

image
Câți bucureșteni aveau drept de vot la alegerile locale din 1878?
Pe baza recensământului făcut de Primăria Capitalei în 1878, în listele electorale au fost înscriși 11.908 de alegători.
image
D-Day, cum arată Europa după 80 de ani
Cine merge pe drumurile din Normandia în aceste zile, cu mașina, pe biciclete sau pe jos, are parte de o călătorie în timp. Peste tot întâlnești soldați americani, jeepurile umplu toate șoselele, dar și alte autovehicule ale armatei americane.
image
România văzută de Neagu Djuvara după 45 de ani: „Şocul întoarcerii în ţară”
Neagu Djuvara plecase din România în dimineaţa zilei de 23 august 1944. S-a întors în primele zile ale lui februarie 1990.