Prezidenţiale franceze: Valérie Pécresse, „dame du faire”

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
Prezidenţiale franceze: Valérie Pécresse, „dame du faire” jpeg

O condiţie necesară (dar nu suficientă) pentru a cîştiga alegerile prezidenţiale în Franţa este aceea de a încarna ideea de ruptură cu precedentul locatar al Palatului Élysée. În 1981, socialistul François Mitterrand încarna o ruptură totală faţă de liberalul Valéry Giscard d’Estaing. În 2007, agitatul Nicolas Sarkozy încarna ruptura faţă de „leneşul” Jacques Chirac, iar în 2012, François Hollande (şi el socialist) propunea o preşedinţie normală după ce Sarkozy îi obosise pe francezi cu activismul său excesiv. În 2017, Emmanuel Macron a încarnat o ruptură generaţională cîştigînd alegerile la numai 39 de ani. Va reuşi, oare, anul acesta, o femeie să încarneze o ruptură în raport cu un anumit machism politic francez? Candidata dreptei, Valérie Pécresse, ar putea deveni prima femeie preşedinte în Franţa dacă francezii înşişi vor decide că este momentul să rupă cu o propriile lor reflexe misogine.

Nu este greu de observat că Republica franceză nu a avut niciodată în funcţia supremă o femeie. Franţa nu a „permis” încă nici unei femei să joace roluri precum cel asumat de Margaret Thatcher în Marea Britanie sau de Angela Merkel în Germania. Situaţie destul de paradoxală pentru că, în materie de emancipare, femeile franceze au dat tonul atît în Europa, cît şi în lume. Dar etajul suprem al deciziei le-a rămas închis, deşi personalităţi politice feminine puternice au existat. O singură dată, între mai 1991 şi aprilie 1992, o femeie a fost prim-ministru, este vorba de Édith Cresson. La nivel ministerial s-au afirmat însă multe femei, iar unele au lansat şi condus politici de mare „ruptură”. A fost cazul cu socialista Martine Aubry, iniţiatoarea reformei prin care săptămîna de lucru a fost redusă în Franţa de la 39 la 35 de ore. De numele doamnei Christiane Taubira se leagă două legi importante: prima oficializează căsătoria între persoane de acelaşi sex, iar a doua califică drept crimă împotriva umanităţii comerţul cu sclavi aşa cum a fost practicat timp de cîteva secole de puterile occidentale, inclusiv de Franţa.

Două femei au reuşit, în două momente diferite, să ajungă în faza duelului final pentru cucerirea Palatului Élysée. Socialista Ségolène Royal s-a aflat, în 2007, faţă în faţă cu Nicolas Sarkozy, iar lidera extremei drepte, Marine Le Pen, s-a aflat faţă în faţă cu Emmanuel Macron în 2017. În alcovul secret al Puterii de la Palatul Élysée femeile însă nu au intrat pînă acum decît ca soţii, concubine sau amante. O anumită presiune feministă mă face să cred însă că francezii se întreabă serios în prezent dacă nu este cazul să i se acorde o şansă istorică unei femei.

Valérie Pécresse ar putea beneficia de această revoluţie în gîndire (dacă ea se va produce cu adevărat) întrucît dispune de mai multe atuuri. Ea este o femeie cu o importantă experienţă politică (a fost de mai multe ori ministru) şi ocupă din 2015 un post cu mari puteri decizionale, cel de preşedinte al Consiliului Regional al departamentului Île de France, deci al regiunii pariziene. Dar, mai ales, ea dispune deja de o legitimitate democratică în calitate de candidat întrucît în decembrie anul trecut a cîştigat cu un scor excepţional (61% din voturi) primarele din tabăra dreptei.

În revista L’Express, un editorialist scrie despre Valérie Pécresse că se prezintă în faţa francezilor nu atît cu imaginea unei „doamne de fier” (dame de fer – cum au fost Margaret Thatcher şi Angela Merkel), ci cu dorinţa de a fi une dame du faire (deci de acţiune – faire înseamnă a face în franceză). În interviurile sale ea se declară nu atît liberală, cît gaullistă (şi prin aceasta le spune francezilor că vrea să-i protejeze şi nu să deschidă vraişte porţile Franţei pentru o concurenţă fără limite). Despre formaţiunea lui Emmanuel Macron, En Marche, spune că este mai degrabă un club de suporteri fără ideologie definită decît un partid politic. Valérie Pécresse consideră că nu poate fi depăşit în Franţa clivajul stînga-dreapta şi îl caracterizează astfel: „Francezii care iubesc mai mult egalitatea sînt de stînga, iar francezii care iubesc mai mult libertatea sînt de dreapta”.

În programul doamnei Pécresse figurează, în orice caz, propuneri de natură să-i atragă masiv simpatia francezilor. Ea pledează pentru un stat capabil să-şi asume un rol de strateg, să protejeze, să educe şi să vindece. În cazul în care va fi aleasă preşedinte, Valérie Pécresse îşi propune o revizuire a Constituţiei pentru a putea apoi iniţia legi noi în două privinţe: imigraţia şi securitatea.

La acest ultim capitol, Valérie Pécresse îşi asumă angajamente de o mare fermitate, susceptibile să-i atragă un „vot util”, altfel spus să-i facă pe alegătorii lui Marine Le Pen să voteze de la bun început cu candidata partidului Republicanii. Un manifest de patru pagini cu principalele măsuri preconizate de Valérie Pécresse în materie de securitate este distribuit în prezent în sute de mii de exemplare pretutindeni în Franţa. Manifestul este intitulat „Să punem ordine pe străzi” şi enumeră pe prima pagină cîteva probleme grave cu care se confruntă Franţa: în fiecare zi, 750 de francezi sînt agresaţi fizic, la fiecare oră un poliţist sau un jandarm sînt răniţi în misiune, numărul judecătorilor şi al procurorilor este, în Franţa, de două ori mai mic decît în Germania, în cursul celor cinci ani de mandat exercitat de Emmanuel Macron doar 5% din infracţiunile constatate au dus şi la o condamnare.

Prin acest manifest, Valérie Pécresse pune, s-ar părea, securitatea în centrul programului ei şi promite că va înscrie în Constituţie un nou drept, cel al „securităţii pentru toţi”. O vagă săgeată otrăvită se simte în această formulă (sécurité pour tous) şi ea este trimisă în direcţia guvernării socialiste din vremea lui François Hollande cînd a fost adoptată legea căsătoriei pentru toţi (mariage pour tous).

Impunitate zero pentru delincvenţi, 3.000 de noi judecători, 2.000 de noi procurori, 3.000 de noi grefieri, 20.000 de noi locuri în închisori, un buget de cinci miliarde pentru forţele de ordine şi de nouă miliarde pentru Justiţie, expulzarea străinilor vinovaţi de acte de delincvenţă după ispăşirea pedepsei… Lista măsurilor destinate să-i protejeze pe francezi este foarte lungă în programul doamnei Pécresse şi la lectura ei parcă te ia un fior rece şi te întrebi: oare chiar atît de gravă este situaţia securitară în Franţa?

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Foto: Valérie Pécresse (wikimedia commons)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare paradă moto din lume. Nu mai puțin de 3.722 motocicliști au participat la parada de pe ruta Pitești-Mioveni FOTO VIDEO
Nu mai puțin de 3.766 de motocicliști din toată România au luat parte sâmbătă 15 iunie la Pitești la cea mai mare paradă moto din lume, ce a doborât precedentul record, stabilit acum aproape cinci ani în Statele Unite ale Americii.
image
Imagini greu de privit filmate pe o șosea din Marea Britanie. Un polițist lovește intenționat cu mașina un vițel scăpat pe străzi: „Ce fel de monstru...?” VIDEO
Momente îngrozitoare petrecute pe o stradă din Marea Britanie, acolo unde un echipaj de poliție a lovit un vițel scăpat liber. Bietul animal a fost lovit de două ori cu autospeciala, iar martorii au catalogat intervenția drept una brutală, potrivit Daily Mail.
image
Românii, cei mai puțin educați cetățeni ai Europei. O nouă statistică arată că tinerii noștri nu aleg să continue studiile după liceu
Proporția populației cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, femeile fiind, în general, cele mai educate.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.