Preşedintele şi problema noastră cu Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 457 din 15-21 noiembrie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Recenta întîlnire dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta a fost doar un eveniment normal, devenit epocal în contextul politic încărcat de la noi.

Printre altele, premierul Victor Ponta i-a cerut preşedintelui Traian Băsescu un mandat de reprezentare a României la Consiliul European din 22-23 noiembrie, unde va fi discutată perspectiva bugetară a Uniunii Europene pentru 2014-2020.

După evenimentele din vară, demersul şefului Guvernului părea o cauză dinainte pierdută sau, poate, un gest de imagine. În mod curios, preşedintele nu a zis „nu“, dar a amînat o decizie pînă după vizita la Bruxelles a premierului, programată pentru 13 noiembrie, acolo unde Victor Ponta s-a întîlnit cu şefii guvernelor din grupul Prietenilor Coeziunii.

Să recunoaştem că, în împrejurările politice de la noi, acesta reprezintă chiar un fapt remarcabil. Mai ales dacă este să comparăm situaţia de faţă cu jocul de-a „cine se suie primul în avionul de Bruxelles“, la care am asistat stupefiaţi în finalul lunii iunie şi care a contribuit în bună măsură la escaladarea conflictului politic încheiat cu referendumul din 29 iulie.

Şi totuşi, se cuvine să spunem că, demn de remarcat în plan intern, progresul înregistrat la întîlnirea dintre cei doi este unul infim faţă de amploarea problemei. Reprezentarea intereselor europene ale României nu este doar o onoare, o ocazie frumoasă de a lua cina cu cei mai puternici lideri de pe continent, în atmosfera relaxată a capitalei belgiene.

Nu este nici o temă care să fie confiscată de un lider politic, eventual în ideea de a acoperi lipsa de vizibilitate globală cu poza de familie a partenerilor europeni. După cum nu este nici un însemn al puterii obţinute în decursul crîncenelor bătălii politice interne. Reprezentarea României ţine pur şi simplu de pragmatism. În Consiliul European se reunesc interesele naţionale, şi nimic mai mult. Compromisul se obţine după negocieri intense, în care fiecare cedează, desigur, cîte ceva, dar cît mai puţin posibil. Este o artă îndelung exersată de membrii vechi ai Uniunii şi pe care noi de-abia o deprindem. Contează, fireşte, şi cine ne reprezintă, dar rezultatul concret al negocierilor contează mai mult.

Dar ce reprezintă, de fapt, interesul nostru? Nevoia de a transmite mesaje politice în ţară, fiindcă, rostite de la Bruxelles, par mai credibile? Interesul unui lider de a se pune bine cu familia politică din care face parte, pentru ca liderii acesteia să-l ajute la greu, iar preţul plătit pentru asta să fie acela de a zice ca ei, indiferent de dosar? Nici vorbă.

Interesul nostru înseamnă armonizarea unor interese mai numeroase, adesea divergente, din societatea românească, şi care pot fi atinse prin negocieri cu partenerii europeni – pentru fonduri europene ori pentru reglementări care să ne fie convenabile sau măcar să ne încurce cît mai puţin.

Şi vorbim aici despre interesele din sectorul privat, ale consumatorilor, ale producătorilor şi ale sectorului financiar, ale familiilor, ale angajaţilor şi patronilor ş.a.m.d. Există, desigur, interese politice, la stînga şi la dreapta, care se regăsesc în Parlament. Există interese specifice ale Guvernului, uneori diferite de cele ale majorităţii guvernamentale şi, bineînţeles, există o viziune a preşedintelui, ca reprezentant al tuturor românilor.

Despre armonizarea acestor interese, în funcţie de dosarele specifice de pe masa Uniunii Europene, trebuie să se discute cu mult timp înainte de fiecare Consiliu – în societate, în Parlament, între Guvern, preşedinţie şi instituţiile statului. Este acel dialog continuu, fără de care o societate democratică îşi pierde suflul şi se transformă într-un arhipelag de interese individuale. Aici stăm cît se poate de prost, iar liderii politici ne-au arătat că nu pot să fie liantul necesar – dacă şi-au propus asta vreodată. Preşedintele Traian Băsescu a avut dreptate cînd a atras atenţia că România are o mare problemă în privinţa reprezentării intereselor sale în Uniunea Europeană. Dacă problema s-ar rezolva numai prin cîteva măsuri administrative, prin cîteva voturi bine orientate în Parlament împotriva unor incompatibili şi printr-o simplă remaniere guvernamentală ar fi simplu.

Nu zic că aceste lucruri nu trebuie puse în practică. Trebuie. Premierul Ponta chiar nu are vreun motiv să se agaţe de patru miniştri declaraţi incompatibili de ANI. Ar fi doar un orgoliu prostesc şi nimic mai mult, iar pierderile ar fi mai mari decît orice cîştig politic pe termen scurt.

Doar că aceasta ar fi numai o părticică din efortul naţional de adecvare a societăţii noastre la Europa. Avem nevoie de o reformă constituţională şi administrativă, de orientarea politicilor publice spre folosirea integrală a beneficiilor ce decurg din politica de coeziune – şi care vor rămîne la dispoziţia noastră în mod generos, cu toate tăierile bugetare preconizate pentru exerciţiul 2014-2020.

Puţine lucruri se mai pot face în cursul următoarei luni. Lumea politică este un război hutu-tutsi, în care „ai noştri“ sînt buni, iar ceilalţi, neapărat, răi. Iar aici, preşedintele Băsescu nu este deloc victimă, ci mai curînd contributor. Şi nu unul dintre cei mai modeşti!

Doar viitorul executiv are şansa de a reface relaţia României cu Europa şi lumea. Într-un parteneriat cu preşedintele şi nu într-un joc al orgoliilor, pe care nu ni-l putem permite pe terenul european. Va fi şansa viitorului guvern de a supravieţui, dar şi a preşedintelui Băsescu de a-şi „salva“ un mandat cu multe umbre.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la The Money Channel.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

pepeni verzi si galbeni ghimpeteni, olt, iulie 2025   foto arhiva ionut craciun (4) jpeg
Produsul verii, cumpărat de la gheață, aduce profit mai târziu decât se așteptau producătorii. „Am găsit o soluție pentru umbrire”
Unul dintre cele mai cumpărate produse ale verii a fost scos pe piață cu două săptămâni mai târziu decât anul trecut, produsele similare de import afectând profitul fermierilor autohtoni. Va fi în schimb disponibil pentru clienți până aproape de sfârșitul toamnei.
masuri austeritate foto Shutterstock
Lista tuturor măsurilor de austeritate din pachetele 1, 2 și 3. Ce cuprinde reforma administrativă
În ultimele două săptămâni, guvernanții au propus și prezentat o serie de măsuri fiscale, menite să reducă deficitul bugetar și să reorganizeze administrația publică astfel încât să fie reduse drastic cheltuielile statului. Toate aceste măsuri de austeritate sunt cuprinse în 3 pachete.
Stațiunea Băile Herculane  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (31) JPG
Turiștii străini impresionați de Băile Herculane: „Peisajul de altădată e fascinant, dar unele clădiri sunt aproape să se dărâme”
Băile Herculane au redevenit una dintre stațiunile cele mai vizitate din România, dar starea dezolantă a multor clădiri emblematice ale sale continuă să îi îngrijoreze pe turiști.
Lucrări la stadion Știința FOTO Ștefan Both
Motivul real pentru care Guvernul crește taxele: „Un leu luat din buzunarul românilor e mai puțin imporant decât unul alocat baronimii”
Cunoscutul profesor universitar Bogdan Glavan, director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”, explică politica fiscala a Guvernului Bolojan și motivul pentru care taxele pentru români cresc, dar unele cheltuieli nejustificate sunt doar amânate.
La toaletă tranzit intestinal Foto Study Finds dms
Băutură care consumată înainte de culcare ne îmbunătățește tranzitul. Trucul medicilor care schimbă tot
Bea asta înainte de culcare și mergi la toaletă fără probleme dimineața – un truc simplu recomandat de medici pentru un tranzit regulat.
city 1428707 1280 jpg
Orașul fascinant apreciat de scriitori și artiști. Povestea impresionantă a locului considerat o adevărată „bijuterie”
Taormina, unul dintre cele mai pitorești orașe de pe coasta estică a Siciliei, a fost încă din secolul al XVIII-lea un magnet pentru scriitori și artiști celebri, precum D.H. Lawrence, Oscar Wilde și Truman Capote.
Dieta mediteraneana - mancare sanatoasa - legume FOTO Shutterstock
Plan alimentar mediteranean: 7 cine rapide, sănătoase și de vară, gata în cel mult 25 de minute
Descoperă 7 cine mediteraneene rapide, sănătoase și gustoase, gata în 25 de minute sau mai puțin! Plan alimentar de vară cu preparate ușoare, pline de ingrediente proaspete, ideale pentru un stil de viață activ și sănătos.
Marsa  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Coloșii de la Canalul Dunăre–Marea Neagră, fabricați la Mârșa. „Mă lua groaza la gândul că aș putea rămâne locatar aici”
În anii ’80, Uzina Mecanică Mârșa, din Sibiu, a fabricat unele dintre cele mai mari utilaje folosite la construcția Canalului Dunăre–Marea Neagră. Fosta colonie muncitorească ridicată în jurul uzinei păstrează amintirea epocii sale industriale, în decorul pitoresc al Munților Făgăraș.
acoustic 1851248 1280 jpg
Artistul din Generația de Aur care a lucrat pe șantier. Cum a reușit să devină celebru și de ce a ales muzica
Pentru a evita înrolarea în armată, Mircea Vintilă a ales să urmeze cursurile Facultății de Construcții. A absolvit cu succes și chiar a lucrat în domeniu, primul său loc de muncă fiind pe șantierul Barajului Siriu.