Pre┼čedintele ┼či problema noastr─â cu Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 457 din 15-21 noiembrie 2012
Bruxelles ul sun─â trezirea pentru feudalii de la Bucure┼čti jpeg

Recenta ├«nt├«lnire dintre pre┼čedintele Traian B─âsescu ┼či premierul Victor Ponta a fost doar un eveniment normal, devenit epocal ├«n contextul politic ├«nc─ârcat de la noi.

Printre altele, premierul Victor Ponta i-a cerut pre┼čedintelui Traian B─âsescu un mandat de reprezentare a Rom├óniei la Consiliul European din 22-23 noiembrie, unde va fi discutat─â perspectiva bugetar─â a Uniunii Europene pentru 2014-2020.

Dup─â evenimentele din var─â, demersul ┼čefului Guvernului p─ârea o cauz─â dinainte pierdut─â sau, poate, un gest de imagine. ├Än mod curios, pre┼čedintele nu a zis ÔÇ×nuÔÇť, dar a am├«nat o decizie p├«n─â dup─â vizita la Bruxelles a premierului, programat─â pentru 13 noiembrie, acolo unde Victor Ponta s-a ├«nt├«lnit cu ┼čefii guvernelor din grupul Prietenilor Coeziunii.

S─â recunoa┼čtem c─â, ├«n ├«mprejur─ârile politice de la noi, acesta reprezint─â chiar un fapt remarcabil. Mai ales dac─â este s─â compar─âm situa┼úia de fa┼ú─â cu jocul de-a ÔÇ×cine se suie primul ├«n avionul de BruxellesÔÇť, la care am asistat stupefia┼úi ├«n finalul lunii iunie ┼či care a contribuit ├«n bun─â m─âsur─â la escaladarea conflictului politic ├«ncheiat cu referendumul din 29 iulie.

┼×i totu┼či, se cuvine s─â spunem c─â, demn de remarcat ├«n plan intern, progresul ├«nregistrat la ├«nt├«lnirea dintre cei doi este unul infim fa┼ú─â de amploarea problemei. Reprezentarea intereselor europene ale Rom├óniei nu este doar o onoare, o ocazie frumoas─â de a lua cina cu cei mai puternici lideri de pe continent, ├«n atmosfera relaxat─â a capitalei belgiene.

Nu este nici o tem─â care s─â fie confiscat─â de un lider politic, eventual ├«n ideea de a acoperi lipsa de vizibilitate global─â cu poza de familie a partenerilor europeni. Dup─â cum nu este nici un ├«nsemn al puterii ob┼úinute ├«n decursul cr├«ncenelor b─ât─âlii politice interne. Reprezentarea Rom├óniei ┼úine pur ┼či simplu de pragmatism. ├Än Consiliul European se reunesc interesele na┼úionale, ┼či nimic mai mult. Compromisul se ob┼úine dup─â negocieri intense, ├«n care fiecare cedeaz─â, desigur, c├«te ceva, dar c├«t mai pu┼úin posibil. Este o art─â ├«ndelung exersat─â de membrii vechi ai Uniunii ┼či pe care noi de-abia o deprindem. Conteaz─â, fire┼čte, ┼či cine ne reprezint─â, dar rezultatul concret al negocierilor conteaz─â mai mult.

Dar ce reprezintă, de fapt, interesul nostru? Nevoia de a transmite mesaje politice în ţară, fiindcă, rostite de la Bruxelles, par mai credibile? Interesul unui lider de a se pune bine cu familia politică din care face parte, pentru ca liderii acesteia să-l ajute la greu, iar preţul plătit pentru asta să fie acela de a zice ca ei, indiferent de dosar? Nici vorbă.

Interesul nostru ├«nseamn─â armonizarea unor interese mai numeroase, adesea divergente, din societatea rom├óneasc─â, ┼či care pot fi atinse prin negocieri cu partenerii europeni ÔÇô pentru fonduri europene ori pentru reglement─âri care s─â ne fie convenabile sau m─âcar s─â ne ├«ncurce c├«t mai pu┼úin.

┼×i vorbim aici despre interesele din sectorul privat, ale consumatorilor, ale produc─âtorilor ┼či ale sectorului financiar, ale familiilor, ale angaja┼úilor ┼či patronilor ┼č.a.m.d. Exist─â, desigur, interese politice, la st├«nga ┼či la dreapta, care se reg─âsesc ├«n Parlament. Exist─â interese specifice ale Guvernului, uneori diferite de cele ale majorit─â┼úii guvernamentale ┼či, bine├«n┼úeles, exist─â o viziune a pre┼čedintelui, ca reprezentant al tuturor rom├ónilor.

Despre armonizarea acestor interese, ├«n func┼úie de dosarele specifice de pe masa Uniunii Europene, trebuie s─â se discute cu mult timp ├«nainte de fiecare Consiliu ÔÇô ├«n societate, ├«n Parlament, ├«ntre Guvern, pre┼čedin┼úie ┼či institu┼úiile statului. Este acel dialog continuu, f─âr─â de care o societate democratic─â ├«┼či pierde suflul ┼či se transform─â ├«ntr-un arhipelag de interese individuale. Aici st─âm c├«t se poate de prost, iar liderii politici ne-au ar─âtat c─â nu pot s─â fie liantul necesar ÔÇô dac─â ┼či-au propus asta vreodat─â. Pre┼čedintele Traian B─âsescu a avut dreptate c├«nd a atras aten┼úia c─â Rom├ónia are o mare problem─â ├«n privin┼úa reprezent─ârii intereselor sale ├«n Uniunea European─â. Dac─â problema s-ar rezolva numai prin c├«teva m─âsuri administrative, prin c├«teva voturi bine orientate ├«n Parlament ├«mpotriva unor incompatibili ┼či printr-o simpl─â remaniere guvernamental─â ar fi simplu.

Nu zic c─â aceste lucruri nu trebuie puse ├«n practic─â. Trebuie. Premierul Ponta chiar nu are vreun motiv s─â se aga┼úe de patru mini┼čtri declara┼úi incompatibili de ANI. Ar fi doar un orgoliu prostesc ┼či nimic mai mult, iar pierderile ar fi mai mari dec├«t orice c├«┼čtig politic pe termen scurt.

Doar c─â aceasta ar fi numai o p─ârticic─â din efortul na┼úional de adecvare a societ─â┼úii noastre la Europa. Avem nevoie de o reform─â constitu┼úional─â ┼či administrativ─â, de orientarea politicilor publice spre folosirea integral─â a beneficiilor ce decurg din politica de coeziune ÔÇô ┼či care vor r─âm├«ne la dispozi┼úia noastr─â ├«n mod generos, cu toate t─âierile bugetare preconizate pentru exerci┼úiul 2014-2020.

Pu┼úine lucruri se mai pot face ├«n cursul urm─âtoarei luni. Lumea politic─â este un r─âzboi hutu-tutsi, ├«n care ÔÇ×ai no┼čtriÔÇť s├«nt buni, iar ceilal┼úi, neap─ârat, r─âi. Iar aici, pre┼čedintele B─âsescu nu este deloc victim─â, ci mai cur├«nd contributor. ┼×i nu unul dintre cei mai mode┼čti!

Doar viitorul executiv are ┼čansa de a reface rela┼úia Rom├óniei cu Europa ┼či lumea. ├Äntr-un parteneriat cu pre┼čedintele ┼či nu ├«ntr-un joc al orgoliilor, pe care nu ni-l putem permite pe terenul european. Va fi ┼čansa viitorului guvern de a supravie┼úui, dar ┼či a pre┼čedintelui B─âsescu de a-┼či ÔÇ×salvaÔÇť un mandat cu multe umbre.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la The Money Channel.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.