Președintele Băsescu și Statele Unite ale Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 393 din 25-31 august 2011
Cum va ar─âta Europa ÔÇ×de dup─â ParisÔÇť? jpeg

- angajament politic sau ploaie de var─â? -

Ce l-o fi apucat pe pre┼čedintele Traian B─âsescu s─â se declare, at├«t de tran┼čant, adeptul Statelor Unite ale Europei? Pre┼čedintele tocmai a deviat de la ÔÇ×axa londonez─âÔÇť, pe care el ├«nsu┼či a trasat-o ├«nc─â de la ├«nceputul mandatului. Ba chiar s-a ├«ndep─ârtat de abord─ârile neoliberale ┼či conservatoare ale unora dintre intelectualii apropia┼úi lui. C├«nd pre┼čedintele afirma, nu demult, c─â ÔÇ×modelul social european este mortÔÇť, el se situa mai aproape de viziunea acestora din urm─â, conservatoare ┼či suveranist─â, dec├«t de cea federalist─â. Fiindc─â, ├«n realitate, promotorii Statelor Unite ale Europei, mul┼úi dintre ei oameni cu vederi de st├«nga, nu se g├«ndesc deloc la modelul Statelor Unite ale Americii. Dimpotriv─â, pun un mare pre┼ú pe Europa social─â. 

Surprinz─âtor, pre┼čedintele B─âsescu trece, brusc, ├«ntr-o zon─â politic─â, a euro-federali┼čtilor, ├«n care reg─âsim mul┼úi lideri de centru-st├«nga ┼či liberali. Pre┼čedintele se situeaz─â astfel al─âturi de Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal din Parlamentul European, pre┼čedintele de onoare al Uniunii Federali┼čtilor Europeni ┼či fondator al Grupului Spinelli ÔÇô o grupare federalist─â care a luat numele unui om politic italian, fost membru al Partidului Comunist, unul dintre cei mai de seam─â promotori ai ideii de ÔÇ×Statele Unite ale EuropeiÔÇť. Corpul principal al cl─âdirii din Bruxelles a Parlamentului European poart─â numele lui Altiero Spinelli (1907-1986). 

Printre federali┼čtii din acest grup ├«i mai reg─âsim, printre al┼úii, pe fostul ministru de Externe german Joshka Fischer (ecologist) ori pe liderul ÔÇ×verzilorÔÇť din Parlamentul European, Daniel Cohn-Bendit, nimeni altul dec├«t liderul mi┼čc─ârilor studen┼úe┼čti din Parisul anului 1968. Tot aici ├«l g─âsim pe europarlamentarul liberal-democrat britanic Andrew Duff, sus┼úin─âtorul unui important proiect de modificare a alegerii membrilor Parlamentului European ÔÇô cet─â┼úenii ar urma s─â voteze pentru dou─â liste: una na┼úional─â, ca ┼či p├«n─â acum, ┼či alta ÔÇô la nivel european. Ei bine, europarlamentarul rom├ón Adrian Severin, pus acum la st├«lpul infamiei dup─â dezv─âluirile din The Sunday Times, este un adept declarat al ÔÇ×Statelor Unite ale EuropeiÔÇť. S─â fie vorba despre o repozi┼úionare ideologic─â? Totu┼či, pot fi g─âsite ┼či alte explica┼úii pentru declara┼úiile pre┼čedintelui. De exemplu: 

ÔŚĆ Apel pentru Fran┼úa ┼či Germania: ÔÇ×Nu ne abandona┼úi!ÔÇť De┼či ├«n presa european─â au ap─ârut numeroase opinii critice fa┼ú─â de recentul summit Sarkozy-Merkel (mai ales ├«n ce prive┼čte refuzul celor doi lideri de a admite ideea emiterii de eurobonduri), au fost remarca┼úi pa┼čii ├«nainte ├«n ├«nt─ârirea guvernan┼úei economice. Dar ├«nt─ârirea guvernan┼úei economice ├«n zona euro ÔÇô chiar ┼či ├«n condi┼úiile unor ÔÇ×pierderiÔÇť, deloc imposibile, ale Greciei ┼či Portugaliei ÔÇô con┼úine ┼či un mo-tiv de ├«ngrijorare pentru ceilal┼úi, r─âma┼či ├«n afar─â. O Europ─â cu dublu standard ┼či cu dou─â viteze este din nou pe cale de a se forma. Clubul select va deveni mai greu accesibil, standardele de admitere vor deveni mai dure. S─â fi vrut pre┼čedintele s─â atrag─â aten┼úia asupra acestui pericol? O Europ─â cu un nucleu dur franco-german ┼či cu o zon─â ÔÇ×periferic─âÔÇť estic─â ┼či, posibil, mediteraneean─â nu este exact ceea ce ne-am dorit. 

ÔŚĆ Avertisment pentru institu┼úiile interne. Oric├«te critici s-ar putea aduce institu┼úiilor europene ┼či ÔÇ×birocra┼úiei de la BruxellesÔÇť, un lucru este clar: ÔÇ×biciulÔÇť institu┼úiilor din capitala Europei a impulsionat reformele din Rom├ónia. ├Än lipsa acestuia, elitele politice locale nu s-ar fi obosit prea tare nici pentru reforma ├«n justi┼úie, nici pentru cre┼čterea gradului de transparen┼ú─â ├«n actul decizional, nici pentru descentralizare, nici pentru liberalizarea pie┼úelor ÔÇô at├«ta c├«t avem ├«n Rom├ónia ├«n momentul de fa┼ú─â. S─â fi ajuns pre┼čedintele la concluzia c─â, dup─â aderare, presiunea din partea Uniunii Europene asupra institu┼úiilor rom├óne┼čti este cu mult mai pu┼úin eficient─â dec├«t ├«n faza negocierilor? S─â simt─â pre┼čedintele nevoia unui nou impuls de la Bruxelles pentru deja osificatele institu┼úii politice ┼či administrative din Rom├ónia? S─â fie aceasta o cale pentru o administra┼úie mai eficient─â, capabil─â s─â cheltuiasc─â mai bine fondurile europene? Nu ar fi singurul care ar g├«ndi astfel. Statele Unite ale Europei se pot fonda ├«ns─â numai pe lideri legitimi, ale┼či la nivel european, pentru un proiect european. ├Än paralel, presupune reducerea influen┼úei liderilor ale┼či la nivel na┼úional. Dar vor ceda liderii na┼úionali ceva din puterea de acum? Deocamdat─â, ├«n multe state membre, liderii na┼úionali par s─â fie ale┼či mai degrab─â pentru ce fac ├«mpotriva Uniunii Europene dec├«t pentru aceasta. 

ÔŚĆ O simpl─â declara┼úie? Categoric, pre┼čedintelui rom├ón ├«i place s─â ┼čocheze ┼či nu o dat─â i s-a ├«nt├«mplat s─â contrazic─â azi ceea ce sus┼úinea ieri. A trecut ├«ntr-o singur─â zi de la st├«nga la dreapta. A promis c─â nu va p─âr─âsi postul de primar general al Capitalei, dar a f─âcut-o, ├«n doar c├«teva luni. A cerut arestarea pre┼čedintelui Biroului Electoral Central, dup─â primul tur al alegerilor din 2004, ├«ns─â dosarul deschis de procurori cu privire la posibila fraud─â electoral─â a fost ├«ngropat chiar ├«n mandatul pre┼čedintelui B─âsescu. A promis c─â va ├«napoia casa din strada Mih─âileanu, dar a revenit asupra promisiunii. A devenit partizanul votului uninominal, dup─â ce, cu ceva vreme ├«nainte, ├«l considera nepotrivit. A promis c─â, dac─â va fi suspendat de c─âtre Parlament, va demisiona ÔÇ×├«n cinci minuteÔÇť. ┼×i exemple ar mai fi. S─â fie ┼či aceasta o declara┼úie din aceea┼či serie? R─âm├«ne de v─âzut cum vor ar─âta, ├«n viitor, declara┼úiile, dar mai ales faptele politice ale pre┼čedintelui Rom├óniei. La Bucure┼čti ┼či la Bruxelles. Altfel, declara┼úia privind Statele Unite ale Europei va r─âm├«ne un subiect sub┼úire, de var─â.

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-┼čef la Adev─ârul Europa.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.