presa.nu

Publicat în Dilema Veche nr. 735 din 22-28 martie 2018
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Nefericitul experiment la care au luat parte s─âpt─âm├«na trecut─â patru televiziuni ╚Öi un num─âr neclar de publica╚Ťii online (difuzarea simultan─â a unui interviu cu un urmarit interna╚Ťional) a provocat suficient─â stupoare c├«t s─â nu mai fie nevoie s─â o mai descriu aici. Valul de indignare care a urmat conversa╚Ťiei Ion Cristoiu ÔÇô Sebastian Ghi╚Ť─â a amestecat ├«ns─â planurile ├«n a╚Öa m─âsur─â ├«nc├«t e nevoie, cred eu, de ni╚Öte clarific─âri. Asta pentru c─â nu chiar tot ce e legat de acel interviu este neap─ârat gre╚Öit. O s─â ├«ncerc s─â o fac aici, f─âr─â s─â intru ├«n partea de con╚Ťinut, mai ales c─â serialul continu─â (cel pu╚Ťin la data la care scriu acest text).

1) Era necesar un interviu cu Sebastian Ghi╚Ť─â?

Asta e o ├«ntrebare la care doar editorul unui program poate r─âspunde. Altfel, ca regul─â general─â, nici un ziarist cu un minimum de respect de sine nu poate refuza un interviu cu un personaj controversat care a influen╚Ťat at├«t de mult decizii politice ╚Öi administrative ├«n ╚Ťara de origine. Un interviu poate s─â produc─â dezv─âluiri, dar poate fi la fel de valoros dac─â, gra╚Ťie talentului celui care pune ├«ntreb─ârile, e revelator pentru caracterul celui intervievat.

Ca s─â r─âspund la ├«ntrebarea asta, am s─â folosesc ╚Öi o ├«ntrebare ajut─âtoare. E Ghi╚Ť─â important? Pot m─ârturiile sale ajuta la stabilirea adev─ârului, la o mai bun─â ├«n╚Ťelegere a modului contorsionat de func╚Ťionare a elitelor rom├óne╚Öti?

R─âspunsul e clar. Un interviu cu Sebastian Ghi╚Ť─â e justificat. Un interviu, nu o tribun─â, o platform─â pe care intervievatul s─â peroreze nederanjat.

2) Am asistat la o mișcare de PR coordonată între Evenimentul zilei și cele patru televiziuni care au difuzat simultan interviul?

O ├«ntrebare pe care ar fi trebuit (╚Öi trebuie ├«nc─â) s─â ╚Öi-o pun─â Ion Cristoiu, ├«n primul r├«nd. Eventual ar putea chiar s─â r─âspund─â la ea. Dar nu numai domnia-sa. Comisia de etic─â a televiziunii publice ar trebui la r├«ndu-i s─â pun─â aceast─â ├«ntrebare. Pentru c─â dac─â r─âspunsul este pozitiv, c─â a existat coordonare, iar beneficiarul poate fi identificat, atunci televiziunea public─â a comis o gre╚Öeal─â major─â. S-a pus ├«n serviciul unei opera╚Ťiuni de influen╚Ťare a opiniei publice c├«nd misiunea ei e s─â informeze opinia public─â oferindu-i fapte ╚Öi analize cu surse corecte ╚Öi inten╚Ťii clare.

3) Avea rost retransmisia interviului de c─âtre TVR?

Ca regul─â, transmisiile simultane se ├«nt├«mpl─â ├«n cazul unor evenimente majore (├«nmorm├«ntarea Regelui Mihai e cel mai recent exemplu). Interviul cu fostul prieten (sau proprietar, nu mi-e clar) al lui Victor Ponta nu era sub nici o form─â a╚Öa ceva. Mai ales ├«n forma serializat─â ├«n care este difuzat. Cei care au decis s─â intre a╚Öa pe post ╚Ötiau bine c─â nu e nici o informa╚Ťie acolo. ╚śi atunci care a fost rostul primului episod? N-am un r─âspuns, dar a╚Ö reveni la ├«ntrebarea din paragraful anterior.

Cum e posibil ca o televiziune cu un buget de sute de milioane de euro ╚Öi mii de angaja╚Ťi s─â depind─â de con╚Ťinut ├«mprumutat? ╚śi aici r─âspunsul e clar. Retransmisia aceea nu avea nici un rost.

4) Dacă acceptăm că interviul era util și necesar, avea TVR variante?

Orice redac╚Ťie vrea con╚Ťinut propriu. Recuno╚Öti meritul altora cit├«ndu-i, dar nu particip├«nd activ la ╚Öaradele lor. Chiar nu s-a g─âsit un jurnalist al TVR care s─â mearg─â p├«n─â la Belgrad, dac─â s-a considerat c─â e justificat─â prezentarea opiniilor/dezv─âluirilor lui Ghi╚Ť─â? ╚śtiu c─â ├«n TVR s├«nt sute de oameni care toac─â f─âr─â rost banii statului. Mai ╚Ötiu c─â mul╚Ťi dintre ÔÇ×profesioni╚ÖtiÔÇť, l─âsa╚Ťi s─â se descurce ├«n pia╚Ť─â, ar e╚Öua ├«ntr-un mod ridicol.

În același timp însă, în TVR încă mai sînt oameni care știu să pună întrebări. Nu am să dau nici un nume, de teamă să nu le fac rău.

╚śi chiar dac─â nu ar fi trimis un corespondent la Belgrad, TVR a ratat o bun─â ocazie de contextualizare a acelui interviu. Cine l-a realizat? Cine l-a difuzat? Ce ├«ntreb─âri nu s-au pus? De ce alege acum Ghi╚Ť─â s─â vorbeasc─â? Ce e nou ├«n ce spune interlocutorul lui Ion Cristoiu? De ce ├«n acest fel? Cum se face c─â toat─â lumea ajunge la ÔÇ×SebiÔÇť, mai pu╚Ťin autorit─â╚Ťile? Care e leg─âtura dintre actuala putere politic─â ╚Öi urm─âritul interna╚Ťional?

Mica fraud─â logic─â pe care o comite TVR e s─â spun─â c─â ╚Öi ea vrea audien╚Ť─â. ├Äns─â o face doar uneori ╚Öi f─âr─â vlag─â sau sens. Atunci c├«nd ├«i convine, televiziunea public─â vorbe╚Öte despre calitate ╚Öi relevan╚Ť─â ca opus al audien╚Ťei. O fraud─â logic─â. Cifrele din seara respectiv─â pun TVR 1 mult ├«n afara relevan╚Ťei. Fie ╚Öi doar din punctul ─âsta de vedere, coordonatorii editoriali ai canalului 1 al televiziunii publice trebuie s─â dea ni╚Öte r─âspunsuri.

De ce e TVR altfel? Pentru c─â, teoretic, serve╚Öte interesul public. Nu am s─â insist asupra defini╚Ťiei. Ceea ce nu vor sau nu pot s─â ├«n╚Ťeleag─â mai-marii televiziunii publice e fantastica libertate care li se ofer─â, uria╚Öele oportunit─â╚Ťi. Redac╚Ťiile private se ├«ntreab─â de trei ori ├«nainte de a pl─âti o deplasare oriunde ├«n ╚Ťar─â, nu mai vorbesc de cele externe. TVR are toate resursele la dispozi╚Ťie s─â fac─â jurnalism. Alege s─â ├«l mimeze. Dac─â al╚Ťii falsific─â ╚Ötiri, TVR ├«╚Öi falsific─â misiunea. C├«nd nu ├«╚Öi bate joc de-a dreptul de ea.

E gre╚Öit─â interven╚Ťia politic─â? Capii TVR au fost chema╚Ťi la Parlament s─â dea explica╚Ťii. Deocamdat─â nu au ajuns. Din nou, teveri╚Ötii comit un ra╚Ťionament str├«mb ╚Öi calific─â transparen╚Ťa drept presiune politic─â. Ar trebui s─â se calmeze. Nici Opozi╚Ťia nu d─â semne c─â vrea o pres─â public─â decent─â. Dac─â se teme de ceva actuala Opozi╚Ťie, lucrul acela e c─â PSD refuz─â s─â ├«mpart─â fr─â╚Ťe╚Öte o felie de influen╚Ť─â ├«n pres─â. Peisajul e deprimant. Presa liber─â e st├«njenitoare pentru toate for╚Ťele politice rom├óne╚Öti.

Altfel, nu. O audiere la Parlament nu poate fi gre╚Öit─â. ├Än inten╚Ťie. Con╚Ťinutul ├«l vom discuta c├«nd ╚Öi dac─â acea audiere se va produce.

Concluzie

Ceea ce se ├«nt├«mpl─â cu acel nefericit interviu e un simptom al degrad─ârii accelerate a presei rom├óne╚Öti. Televiziunea public─â din Rom├ónia avea p├«n─â de cur├«nd aceast─â caracteristic─â ÔÇô f─âcea eforturi s─â fie invizibil─â. Singura televiziune din lume care nu vrea s─â fie v─âzut─â. Acum vrea s─â fie v─âzut─â, ├«ns─â nu de public, ci de efemeridele c─ârora crede c─â le datoreaz─â existen╚Ťa. De c├«╚Ťiva mai-mari ai zilei.

E probabil o datorie de onoare a urm─âtoarei Puteri s─â se uite la c├«t ╚Öi cum se cheltuiesc bani publici pentru televiziune. Grecii au f─âcut-o acum c├«╚Ťiva ani ╚Öi au ╚Öi ac╚Ťionat ├«n consecin╚Ť─â. Radical. Nu se va ├«nt├«mpla probabil ├«n Rom├ónia, dar merit─â discutat m─âcar a╚Öa, de dragul unei viitoare istorii contrafactuale. 

P.S. Titlul este inspirat de o ini╚Ťiativ─â pu╚Ťin cunoscut─â a lui Andrei Gheorghe. Ar fi trebuit s─â fie un site de critic─â de media cu acest nume. E micul meu omagiu pentru un uria╚Ö al mediei rom├óne╚Öti post-1989. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.