Prea tîrziu

Publicat în Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie – 2 martie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Dacă dictatorul rus s-ar opri astăzi, dacă ar renunța la orice manifestare agresivă la adresa Ucrainei, dacă ar recunoaște dreptul statelor de a-și decide soarta, dreptul rușilor de a avea opinii diferite, dacă ar elibera prizonierii politici și dacă s-ar retrage să-și consume pensia undeva la o dacha pregătită din timp, ar fi prea tîrziu. 

O privire aruncată în jur ne arată că sînt destui oameni care, în numele unui fals echilibru și al unor false echivalențe, încearcă să găsească rațiunea în vorbele și faptele lui Vladimir Putin. E greu de înțeles care sînt mecanismele mentale care pot conduce la o asemenea orbire selectivă, însă și dacă le-am înțelege ar fi prea tîrziu. 

Orice pretenție că Vladimir Putin și regimul său pot fi parteneri de încredere sau măcar tolerabili, asemeni unor rude nesuferite, e absurdă și periculoasă. Pentru justificări e prea tîrziu. 

Faptele rămîn fapte și sînt relativ simple:

 În Ucraina e război.

 Războiul a început în 2014, odată cu anexarea Crimeei de către Rusia și ocuparea estului țării de către paramilitari ruși. 

 În anul Domnului 2022, ocupația a fost formalizată prin recunoașterea de către Moscova a „independenței“ acestor teritorii și trimiterea de trupe eufemistic numite „de menținere a păcii“.

 Rusia și Ucraina se angajaseră prin acordurile de la Minsk să contribuie la restabilirea unui climat de calm în estul Ucrainei, însă nici Moscova, nici Kievul nu au respectat acele angajamente. Ocupînd Donbasul, Rusia le denunță unilateral și anulează orice șansă de pace, alta decît o capitulare a Ucrainei.

 E adevărat că Ucraina nu s-a comportat tot timpul așa cum a promis, însă, în nici o realitate, un astfel de argument nu poate fi invocat pentru a justifica politica activă de dezmembrare a țării vecine promovată de Kremlin.

 Pe scurt, Rusia e agresorul, Ucraina e victima. 

 Comportamentul președintelui Rusiei arată că Europa se confruntă cu un revizionist înarmat pînă în dinți care nu se mai teme să își pună în practică fanteziile expansioniste. Psihanalizarea dictatorului nu ajută la mare lucru. Mult mai utilă e înfruntarea lui. În absența unei atitudini ferme, se va simți încurajat. Scenariul Georgia 2008, repetat parțial astăzi, e dovada.

 „Rusia are dreptul la propria sferă de influență“ nu e un argument legitim. Rusia are drepturile și obligațiile care îi sînt recunoscute prin tratatele internaționale la care este parte. Nu există nicăieri prevederi pentru state cu „nevoi speciale“. 

 În privința înarmării Ucrainei, lucrurile sînt simple. Ucraina a cerut ajutor din Vest și l-a primit. Este dreptul suveran al oricărui stat de a-și proteja teritoriul și de a decide cu cine dorește să se asocieze. E firesc să acționeze în baza acestui drept. Ca o paranteză, poate merită menționat că nici un analist militar care se respectă nu crede că ajutorul primit pînă acum de Kiev pune armata ucraineană pe picior de egalitate cu cea rusă.

 Legislația internațională e mai importantă decît istoria. Fără nuanțe. Orice nuanță e o invitație la anarhie și, în general, se lasă cu victime. Rusia a încălcat conștient și conștiincios tratatele la care este parte invocînd argumente absurde asupra cărora nici măcar istoricii ruși nu sînt cu toții de acord. 

La ora la care scriu acest text, sta­tele democratice încep să a­nunțe rînd pe rînd impunerea de sancțiuni pentru acest nou episod al invaziei rusești. Deocamdată sînt mai degrabă firave și prudente, una dintre explicații fiind că măsurile de natură să provoace pagube mari sînt amînate pînă în momentul în care Kremlinul ar putea decide ocuparea întregii Ucraine. Rușii par să fie relativ împăcați cu reacția Vestului. E relevantă în context o declarație a lui Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, făcută cu cîteva ore înainte ca Rusia să recunoască republicile din Donbas: „Știm ce urmează. Din nou sancțiuni, amenințări și presiune politică din diverse părți. Țipete isterice și valuri de dezinformare. Am mai trecut prin astfel de lucruri și e multă vreme de cînd nu ne mai temem de ele. Avem nervi puternici. Experiența ne arată că, mai devreme sau mai tîrziu, actualii noștri oponenți vor fi cei care vor veni la noi cerîndu-ne să negociem pe marginea tuturor subiectelor asupra cărora nu ne înțelegem“. 

Cinism? Evident. Aroganță? Pur rusească. Rațional? Da, dacă ne uităm la precedente. Rusia nu plătește aproape nici un preț pentru ocuparea Transnistriei, pentru atacul asupra Georgiei, pentru menținerea la putere a dictatorului sirian Bashar al-Assad și multe alte dese și flagrante încălcări are legislației internaționale. 

De asta e prea tîrziu acum pentru a‑i căuta justificări lui Vladimir Putin sau pentru „a explica“ Rusia. A fost tîrziu încă de acum mulți ani, e foarte tîrziu acum. 

Ne place sau nu, trăim într-o lume modelată (și) de pretențiile unui dictator căruia prea multă vreme i s-a acordat credit. Or, pentru a nu lăsa lumea să se schimbe și mai mult, pentru ca noi înșine să nu ne schimbăm în oameni care „înțeleg“ ce vrea Putin, e vremea rezistenței și a răspunsurilor ferme. 

Uitați-vă în jur! Încă mai sînt lucruri de apărat. Multe. Pentru ele nu e prea tîrziu.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cine a fost Vera Putina, presupusa mamă biologică a liderului de la Kremlin
Vera Putina, care a murit, miercuri, 31 mai, la 96 de ani, a ieșit din obscuritate în 1999, pretinzând că este mama biologică a lui Vladimir Putin, pe care a pretins că l-a abandonat când era copil.
image
Frații Tate și interlopii din „Familia DMS“, un sindicat de crimă organizată din România
Andrew și Tristan Tate, anchetați pentru trafic de persoane și viol, au câștigat bani din săli de jocuri de noroc în colaborare cu cel mai mare sindicat de crimă organizată din România, arată o investigație realizată de Rise Project.
image
Ce zodii sunt adevărate mașini de făcut bani. S-au născut pentru asta
Unii dintre nativii zodiacului se mulțumesc cu un serviciu sigur și cu un venit stabil, în timp ce alte semne zodiacale sunt făcute să producă bani pe bandă rulantă.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.