Prea tîrziu

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie ÔÇô 2 martie 2022
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Dac─â dictatorul rus s-ar opri ast─âzi, dac─â ar renun╚Ťa la orice manifestare agresiv─â la adresa Ucrainei, dac─â ar recunoa╚Öte dreptul statelor de a-╚Öi decide soarta, dreptul ru╚Öilor de a avea opinii diferite, dac─â ar elibera prizonierii politici ╚Öi dac─â s-ar retrage s─â-╚Öi consume pensia undeva la o dacha preg─âtit─â din timp, ar fi prea t├«rziu. 

O privire aruncat─â ├«n jur ne arat─â c─â s├«nt destui oameni care, ├«n numele unui fals echilibru ╚Öi al unor false echivalen╚Ťe, ├«ncearc─â s─â g─âseasc─â ra╚Ťiunea ├«n vorbele ╚Öi faptele lui Vladimir Putin. E greu de ├«n╚Ťeles care s├«nt mecanismele mentale care pot conduce la o asemenea orbire selectiv─â, ├«ns─â ╚Öi dac─â le-am ├«n╚Ťelege ar fi prea t├«rziu. 

Orice preten╚Ťie c─â Vladimir Putin ╚Öi regimul s─âu pot fi parteneri de ├«ncredere sau m─âcar tolerabili, asemeni unor rude nesuferite, e absurd─â ╚Öi periculoas─â. Pentru justific─âri e prea t├«rziu. 

Faptele rămîn fapte și sînt relativ simple:

ÔŚĆ ├Än Ucraina e r─âzboi.

ÔŚĆ R─âzboiul a ├«nceput ├«n 2014, odat─â cu anexarea Crimeei de c─âtre Rusia ╚Öi ocuparea estului ╚Ť─ârii de c─âtre paramilitari ru╚Öi. 

ÔŚĆ ├Än anul Domnului 2022, ocupa╚Ťia a fost formalizat─â prin recunoa╚Öterea de c─âtre Moscova a ÔÇ×independen╚ŤeiÔÇť acestor teritorii ╚Öi trimiterea de trupe eufemistic numite ÔÇ×de men╚Ťinere a p─âciiÔÇť.

ÔŚĆ Rusia ╚Öi Ucraina se angajaser─â prin acordurile de la Minsk s─â contribuie la restabilirea unui climat de calm ├«n estul Ucrainei, ├«ns─â nici Moscova, nici Kievul nu au respectat acele angajamente. Ocup├«nd Donbasul, Rusia le denun╚Ť─â unilateral ╚Öi anuleaz─â orice ╚Öans─â de pace, alta dec├«t o capitulare a Ucrainei.

ÔŚĆ E adev─ârat c─â Ucraina nu s-a comportat tot timpul a╚Öa cum a promis, ├«ns─â, ├«n nici o realitate, un astfel de argument nu poate fi invocat pentru a justifica politica activ─â de dezmembrare a ╚Ť─ârii vecine promovat─â de Kremlin.

ÔŚĆ Pe scurt, Rusia e agresorul, Ucraina e victima. 

ÔŚĆ Comportamentul pre╚Öedintelui Rusiei arat─â c─â Europa se confrunt─â cu un revizionist ├«narmat p├«n─â ├«n din╚Ťi care nu se mai teme s─â ├«╚Öi pun─â ├«n practic─â fanteziile expansioniste. Psihanalizarea dictatorului nu ajut─â la mare lucru. Mult mai util─â e ├«nfruntarea lui. ├Än absen╚Ťa unei atitudini ferme, se va sim╚Ťi ├«ncurajat. Scenariul Georgia 2008, repetat par╚Ťial ast─âzi, e dovada.

ÔŚĆ ÔÇ×Rusia are dreptul la propria sfer─â de influen╚Ť─âÔÇť nu e un argument legitim. Rusia are drepturile ╚Öi obliga╚Ťiile care ├«i s├«nt recunoscute prin tratatele interna╚Ťionale la care este parte. Nu exist─â nic─âieri prevederi pentru state cu ÔÇ×nevoi specialeÔÇť. 

ÔŚĆ ├Än privin╚Ťa ├«narm─ârii Ucrainei, lucrurile s├«nt simple. Ucraina a cerut ajutor din Vest ╚Öi l-a primit. Este dreptul suveran al oric─ârui stat de a-╚Öi proteja teritoriul ╚Öi de a decide cu cine dore╚Öte s─â se asocieze. E firesc s─â ac╚Ťioneze ├«n baza acestui drept. Ca o parantez─â, poate merit─â men╚Ťionat c─â nici un analist militar care se respect─â nu crede c─â ajutorul primit p├«n─â acum de Kiev pune armata ucrainean─â pe picior de egalitate cu cea rus─â.

ÔŚĆ Legisla╚Ťia interna╚Ťional─â e mai important─â dec├«t istoria. F─âr─â nuan╚Ťe. Orice nuan╚Ť─â e o invita╚Ťie la anarhie ╚Öi, ├«n general, se las─â cu victime. Rusia a ├«nc─âlcat con╚Ötient ╚Öi con╚Ötiincios tratatele la care este parte invoc├«nd argumente absurde asupra c─ârora nici m─âcar istoricii ru╚Öi nu s├«nt cu to╚Ťii de acord. 

La ora la care scriu acest text, sta┬ştele democratice ├«ncep s─â a┬şnun╚Ťe r├«nd pe r├«nd impunerea de sanc╚Ťiuni pentru acest nou episod al invaziei ruse╚Öti. Deocamdat─â s├«nt mai degrab─â firave ╚Öi prudente, una dintre explica╚Ťii fiind c─â m─âsurile de natur─â s─â provoace pagube mari s├«nt am├«nate p├«n─â ├«n momentul ├«n care Kremlinul ar putea decide ocuparea ├«ntregii Ucraine. Ru╚Öii par s─â fie relativ ├«mp─âca╚Ťi cu reac╚Ťia Vestului. E relevant─â ├«n context o declara╚Ťie a lui Dmitri Medvedev, vicepre╚Öedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, f─âcut─â cu c├«teva ore ├«nainte ca Rusia s─â recunoasc─â republicile din Donbas: ÔÇ×╚śtim ce urmeaz─â. Din nou sanc╚Ťiuni, amenin╚Ť─âri ╚Öi presiune politic─â din diverse p─âr╚Ťi. ╚Üipete isterice ╚Öi valuri de dezinformare. Am mai trecut prin astfel de lucruri ╚Öi e mult─â vreme de c├«nd nu ne mai temem de ele. Avem nervi puternici. Experien╚Ťa ne arat─â c─â, mai devreme sau mai t├«rziu, actualii no╚Ötri oponen╚Ťi vor fi cei care vor veni la noi cer├«ndu-ne s─â negociem pe marginea tuturor subiectelor asupra c─ârora nu ne ├«n╚ŤelegemÔÇť. 

Cinism? Evident. Arogan╚Ť─â? Pur ruseasc─â. Ra╚Ťional? Da, dac─â ne uit─âm la precedente. Rusia nu pl─âte╚Öte aproape nici un pre╚Ť pentru ocuparea Transnistriei, pentru atacul asupra Georgiei, pentru men╚Ťinerea la putere a dictatorului sirian Bashar al-Assad ╚Öi multe alte dese ╚Öi flagrante ├«nc─âlc─âri are legisla╚Ťiei interna╚Ťionale. 

De asta e prea t├«rziu acum pentru aÔÇĹi c─âuta justific─âri lui Vladimir Putin sau pentru ÔÇ×a explicaÔÇť Rusia. A fost t├«rziu ├«nc─â de acum mul╚Ťi ani, e foarte t├«rziu acum. 

Ne place sau nu, tr─âim ├«ntr-o lume modelat─â (╚Öi) de preten╚Ťiile unui dictator c─âruia prea mult─â vreme i s-a acordat credit. Or, pentru a nu l─âsa lumea s─â se schimbe ╚Öi mai mult, pentru ca noi ├«n╚Öine s─â nu ne schimb─âm ├«n oameni care ÔÇ×├«n╚ŤelegÔÇť ce vrea Putin, e vremea rezisten╚Ťei ╚Öi a r─âspunsurilor ferme. 

Uita╚Ťi-v─â ├«n jur! ├Änc─â mai s├«nt lucruri de ap─ârat. Multe. Pentru ele nu e prea t├«rziu.

Teodor Ti╚Ť─â este gazda podcast-ului ├Än Centru pe care ├«l pute╚Ťi asculta pe oricare dintre platformele de distribu╚Ťie (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.