Praga, august 1968: o ÔÇ×prim─âvar─âÔÇť uitat─âÔÇŽ

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 758 din 30 august ÔÇô 5 septembrie 2018
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

M─â a┼čteptam ca trecerea a 50 de ani de la ├«n─âbu┼čirea de c─âtre Moscova a ÔÇ×Prim─âverii de la PragaÔÇť s─â suscite mai multe comentarii ┼či analize ├«n Fran┼úa. Mai ales ├«ntr-un moment c├«nd ├«n Europa se ad├«nce┼čte o nou─â falie ideologic─â ├«ntre Vest ┼či Est, iar Fran┼úa are un rol de jucat pentru colmatarea acestei linii de fractur─â identitar─â. Dar n a fost a┼ča. O declara┼úie de circumstan┼ú─â a ministrului francez al Afacerilor Europene, un articol modest ├«n Le Monde, dou─â analize efectiv interesante ├«n Le Figaro, o depe┼č─â a Agen┼úiei France ┬şPresse din care afl─âm c─â fiul lui Alexander Dubcek vrea s─â lase cuiva arhiva tat─âlui, dar nici o institu┼úie nu se arat─â interesat─âÔÇŽ iat─â recolta lunii august, ├«n Fran┼úa, pe post de comemorare a evenimentelor din 1968 din fosta Cehoslovacie.

Am chiar impresia c─â istoricii, esei┼čtii, filozofii ┼či editoriali┼čtii francezi s-au epuizat ├«n primele cinci luni ale anului evoc├«nd revoltele studen┼úe┼čti din mai 1968 de la Paris. Prin urmare, nu le-a mai r─âmas energie reflexiv─â pentru drama tr─âit─â ├«n august 1968 de est-europeni, care au ├«n┼úeles ├«n numai 24 de ore (c├«t le-a trebuit tancurilor ruse┼čti s─â ocupe Cehoslovacia) c─â reforma din interior a comunismului nu era posibil─â ┼či c─â idealul comunismului ÔÇ×cu fa┼ú─â uman─âÔÇť fusese strivit definitiv sub ochii lor.

Jurnalistul Blaise Gauquelin, trimis de Le Monde s─â realizeze un reportaj la Bratislava, parc─â strig─â ├«n de┼čert atunci c├«nd spune c─â o dezbatere ar fi urgent─â, ├«n Europa, despre ceea ce a ├«nsemnat 1968 ├«n ┼ú─ârile din Est. Iar un mare istoric francez al regimurilor comuniste, St├ęphane Cour┬ştois, explic─â ├«n Le Figaro, cu argumente foarte clare, de ce o astfel de dezbatere este necesar─â.

Diviziunile de ast─âzi ale Europei, scrie St├ęphane Courtois, ├«┼či au de fapt r─âd─âcinile ├«n acel an 1968 c├«nd tinerii europeni se aflau, ├«n numele libert─â┼úii, pe baricade diametral opuse. Observa┼úia sa mi se pare pe c├«t de just─â, pe at├«t de frapant─â ┼či merit─â dezvoltat─â. ├Än acel an incendiar, milioane de tineri europeni, mai precis genera┼úia n─âscut─â dup─â r─âzboi, erau nemul┼úumi┼úi, doreau mai mult oxigen mental, mai mult─â libertate, noi orizonturi, noi sensuri pentru propria lor via┼ú─â. ├Än Europa de Est, sensul era c─âutat ├«n dezghe┼úul politic ┼či cultural ├«nceput dup─â moartea lui Stalin. ┼×i, de altfel, Prim─âvara de la Praga, politica de democratizare lansat─â de Alexander Dubcek ├«n Cehoslovacia, ├«ncerca s─â l─ârgeasc─â bre┼ča f─âcut─â odat─â cu destalinizarea. ÔÇ×Comunismul cu fa┼ú─â uman─âÔÇť dorit de cehi ┼či de slovaci, precum ┼či de ├«ntreaga Europ─â de R─âs─ârit, ├«nsemna de fapt mai pu┼úin comunism ┼či mai mult─â libertate individual─â, mai pu┼úin─â cenzur─â ┼či mai mult─â ini┼úiativ─â, mai pu┼úin marxism ┼či mai mult─â occidentalizareÔÇŽ ├Än mod paradoxal, ├«ns─â, tineretul din Europa de Vest, mai ales cel francez ┼či italian, ├«┼či doreaÔÇŽ mai mult comunism, mai mult tro┼úkism, mai mult maoismÔÇŽ

St├ęphane Courtois evoc─â ├«n cotidianul Le Figaro ÔÇ×incultura politic─âÔÇť a tinerilor care, ├«n mai 1968, manifestau la Paris, la Roma sau la Berlin, manipula┼úi ├«n mod stupefiant de lideri tro┼úki┼čti, maoi┼čti sau guevari┼čti. Iat─â ├«n ce const─â ÔÇ×formidabila fractur─âÔÇť european─â de atunci, cu totul paradoxal─â, care se ad─âuga celeilalte falii, ad├«ncit─â de Cortina de Fier. ├Äntrebarea, pus─â ast─âzi, frizeaz─â absurdul: cum era posibil ca o parte a tineretului din ┼ú─ârile democratice ┼či dezvoltate s─â-┼či fi dorit ├«n 1968 mai mult comunism, f─âr─â s─â ├«n┼úeleag─â de ce colegii lor din ┼ú─ârile comuniste ┼či nedezvoltate ├«┼či doreau mai mult─â democra┼úie ┼či libertate?

Sigur, nu trebuie s─â uit─âm c─â, ulterior, unda de ┼čoc a ├«n─âbu┼čirii Prim─âverii de la Praga a ajuns ┼či ├«n Vest, unde, treptat, tot mai mul┼úi intelectuali au ├«nceput s─â se distan┼úeze de partidele comuniste. Alte dou─â seisme au dus apoi la trezirea general─â, ├«n Vest, din hipnoza comunist─â: apari┼úia, ├«n 1973, a c─âr┼úii lui Soljeni┼ú├«n Arhipelagul Gulag ┼či intrarea, ├«n 1979, a ru┼čilor ├«n Afganistan.

Personal, reflect├«nd la ├«n─âbu┼čirea Prim─âverii de la Praga, a┼č mai trage o concluzie, una modest─â ┼či poate redundant─â, care nu este de fapt numai a mea, o ├«mp─ârt─â┼česc cu mul┼úi al┼úi est-europeni: m─â ├«ngrijoreaz─â de fapt lentoarea ┼či greutatea cu care ├«n┼úeleg uneori occidentalii anumite lucruri. Sigur, ├«n multe privin┼úe, nici est-europenii nu s├«nt foarte rapizi, dar parc─â ei au mai multe circumstan┼úe atenuante, dat fiind c─â libertatea a fost mai rar─â ├«n spa┼úiile ├«n care s-au n─âscut.

A┼č mai semnala, ├«n contextul acestei evoc─âri, dou─â alte observa┼úii f─âcute de filozoful francez ┬şRenaud Girard, tot ├«n Le Figaro. Prima: ru┼čii continu─â s─â cread─â c─â invadarea Cehoslovaciei pe 21 august 1968 a fost un lucru ÔÇ×bunÔÇť. A doua: ├«n prezent, pentru cehi ┼či slovaci, ÔÇ×inamiculÔÇť num─ârul unu nu mai este Moscova. Filozoful francez ├«l citeaz─â pe pre┼čedintele ceh Milos Zeman, cu o declara┼úie care, ├«n vestul Europei, ar risca s─â primeasc─â rapid blamul incorectitudinii politice. ÔÇ×Inamicul este aceast─â anticiviliza┼úie care se ├«ntinde din Africa de Nord p├«n─â ├«n IndoneziaÔÇť, afirm─â Milos Zeman, lider care, ├«n parantez─â fie spus, nu-┼či ascunde simpatiile pro-ruse, ceea ce nu l-a ├«mpiedicat s─â fie reales ├«n mod democratic ├«n luna ianuarie ├«n fruntea statului ceh. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.