Povestea europeană a micului românesc

Publicat în Dilema Veche nr. 482 din 9-15 mai 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Întîmplarea – şi numai ea – a făcut ca „bomba mititeilor interzişi în Uniunea Europeană“ să explodeze chiar în preajma vacanţei de 1 Mai şi Paşti. Altfel, zile de glorie ale grătarului autohton. Cum era şi firesc, cu acest prilej, abonaţii studiourilor TV, păreriştii care se pricep la orice, au şi lansat cu entuziasm cîteva idei cu valoare de axiome. Să le discutăm pe rînd.

● „Uniunea Europeană“ are ceva cu noi. Nici vorbă. Miniştrii europeni şi cu atît mai puţin funcţionarii Comisiei nu au de unde să ştie că bicarbonatul de sodiu, scos de pe lista aditivilor permişi, începînd cu 1 iunie, este un ingredient obligatoriu în reţeta micului autohton. Substanţa a fost interzisă pentru că poate masca mirosul unei cărni care nu mai este chiar proaspătă. „Lecţia“ aceasta o ştim şi noi – mititeii româneşti au fost adesea un subiect al comerţului lipsit de fair play. Reputaţia acestui produs tradiţional nu este chiar cea mai bună cu putinţă, deşi unii producători şi proprietari de restaurante reuşesc să menţină ştacheta. Sînt toate motivele pentru ca miniştrii de resort şi funcţionarii europeni să trateze bicarbonatul cu suspiciune.

● Ne-au pus în faţa faptului împlinit. Nu, noi singuri ne-am pus. Nu sîntem în România. În Uniunea Europeană, reglementările se dau numai după dezbateri publice şi negocieri îndelungate. Sînt necesari, adesea, ani întregi pentru a tranşa o chestiune aparent banală. Regulamentul Uniunii Europene, care cuprinde lista aditivilor alimentari permişi, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii, în noiembrie 2011. Comisia şi-a propus să modifice lista aditivilor permişi, încă din primăvara lui 2010. O preocupare, de altfel, legitimă din partea Comisiei, dacă ne gîndim la cît de mult se discută pe seama aditivilor din alimente. Deci, nu numai că ar fi trebuit să ştie de interdicţie, încă de acum un an şi jumătate, dar producătorii români, prin asociaţiile lor, ar fi avut tot timpul din lume să-şi suţină punctul de vedere, înainte de adoptarea Regulamentului. Şi să demonstreze că bicarbonatul de sodiu este un ingredient important într-un produs tradiţional. Ar fi obţinut astfel, mai mult ca sigur, o excepţie pentru micii româneşti.

● Europarlamentarii şi miniştrii români sînt de vină. În prea mică măsură. Este adevărat că actele normative se aprobă prin codecizie, de către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii – în cazul de faţă, este vorba despre Consiliul privind Forţa de Muncă, Politica Socială, Sănătatea şi Problemele Consumatorilor. Dar este rezonabil să le cerem europarlamentarilor şi miniştrilor români să ştie pe dinafară reţeta micului autohton? Mai degrabă nu. Dar asociaţiile de producători ar fi trebuit să-şi dea seama şi să-i informeze pe reprezentanţii români din instituţiile europene. În definitiv, acesta este mult discutatul lobby de la Bruxelles – de fapt, o reflectare a nenumăratelor interese existente de-a lungul şi de-a latul Uniunii.

● Premierul Ponta a salvat micul românesc. Nu încă. Pentru că noi ne trezim pe la apusul soarelui, premierul Victor Ponta a anunţat, în al treisprezecelea ceas, că va proteja micul ca produs tradiţional şi astfel problema se va rezolva. Acest lucru este posibil, dar pentru a trece produsul pe lista celor protejate e necesară îndeplinirea unor proceduri. Însă este practic imposibil ca acestea să fie finalizate pînă la 1 iunie, cînd noua listă intră în vigoare. Regulamentele sînt obligatorii pentru toate statele membre, nu sînt simple recomandări. Dar există portiţe şi aici. Pur şi simplu, autorităţile pot să închidă ochii la folosirea bicarbonatului, pînă cînd produsul va intra pe lista celor tradiţionale. Comisia nu se va sesiza chiar imediat, iar pînă să se ajungă la sancţiuni, va trece un timp în care ne putem pune la punct. Dar toate acestea sînt doar chestiuni teoretice: singurul lucru clar este că, de la 1 iunie, bicarbonatul de sodiu nu mai e permis ca aditiv alimentar.

● Se termină cu micii de la 1 iunie. Nici chiar aşa! Regulamentul priveşte producţia industrială, dar nimic nu îl împiedică pe micul producător să rămînă cu produsul tradiţional pe piaţa locală. Atenţie, din punctul de vedere al Uniunii Europene, piaţa locală înseamnă ţara, şi nu judeţul – cum greşit înţeleseseră, prin 2007, nişte autorităţi care s-au apucat să-i hăituiască pe nedrept pe producătorii de caş şi telemea. Nimic nu opreşte micile carmangerii şi restaurantele să vîndă în continuare clienţilor, micii tradiţionali.

Povestea pare amunzantă şi chiar derizorie, dar în realitate lucrurile sînt foarte serioase, dacă ne gîndim la o piaţă estimată de specialişti la aproximativ 50 de milioane de euro anual. Iar dacă nu ştii regulile europene, rişti să te arzi mai rău decît cu jarul grătarului.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.