Povestea europeană a micului românesc

Publicat în Dilema Veche nr. 482 din 9-15 mai 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Întîmplarea – şi numai ea – a făcut ca „bomba mititeilor interzişi în Uniunea Europeană“ să explodeze chiar în preajma vacanţei de 1 Mai şi Paşti. Altfel, zile de glorie ale grătarului autohton. Cum era şi firesc, cu acest prilej, abonaţii studiourilor TV, păreriştii care se pricep la orice, au şi lansat cu entuziasm cîteva idei cu valoare de axiome. Să le discutăm pe rînd.

● „Uniunea Europeană“ are ceva cu noi. Nici vorbă. Miniştrii europeni şi cu atît mai puţin funcţionarii Comisiei nu au de unde să ştie că bicarbonatul de sodiu, scos de pe lista aditivilor permişi, începînd cu 1 iunie, este un ingredient obligatoriu în reţeta micului autohton. Substanţa a fost interzisă pentru că poate masca mirosul unei cărni care nu mai este chiar proaspătă. „Lecţia“ aceasta o ştim şi noi – mititeii româneşti au fost adesea un subiect al comerţului lipsit de fair play. Reputaţia acestui produs tradiţional nu este chiar cea mai bună cu putinţă, deşi unii producători şi proprietari de restaurante reuşesc să menţină ştacheta. Sînt toate motivele pentru ca miniştrii de resort şi funcţionarii europeni să trateze bicarbonatul cu suspiciune.

● Ne-au pus în faţa faptului împlinit. Nu, noi singuri ne-am pus. Nu sîntem în România. În Uniunea Europeană, reglementările se dau numai după dezbateri publice şi negocieri îndelungate. Sînt necesari, adesea, ani întregi pentru a tranşa o chestiune aparent banală. Regulamentul Uniunii Europene, care cuprinde lista aditivilor alimentari permişi, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii, în noiembrie 2011. Comisia şi-a propus să modifice lista aditivilor permişi, încă din primăvara lui 2010. O preocupare, de altfel, legitimă din partea Comisiei, dacă ne gîndim la cît de mult se discută pe seama aditivilor din alimente. Deci, nu numai că ar fi trebuit să ştie de interdicţie, încă de acum un an şi jumătate, dar producătorii români, prin asociaţiile lor, ar fi avut tot timpul din lume să-şi suţină punctul de vedere, înainte de adoptarea Regulamentului. Şi să demonstreze că bicarbonatul de sodiu este un ingredient important într-un produs tradiţional. Ar fi obţinut astfel, mai mult ca sigur, o excepţie pentru micii româneşti.

● Europarlamentarii şi miniştrii români sînt de vină. În prea mică măsură. Este adevărat că actele normative se aprobă prin codecizie, de către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii – în cazul de faţă, este vorba despre Consiliul privind Forţa de Muncă, Politica Socială, Sănătatea şi Problemele Consumatorilor. Dar este rezonabil să le cerem europarlamentarilor şi miniştrilor români să ştie pe dinafară reţeta micului autohton? Mai degrabă nu. Dar asociaţiile de producători ar fi trebuit să-şi dea seama şi să-i informeze pe reprezentanţii români din instituţiile europene. În definitiv, acesta este mult discutatul lobby de la Bruxelles – de fapt, o reflectare a nenumăratelor interese existente de-a lungul şi de-a latul Uniunii.

● Premierul Ponta a salvat micul românesc. Nu încă. Pentru că noi ne trezim pe la apusul soarelui, premierul Victor Ponta a anunţat, în al treisprezecelea ceas, că va proteja micul ca produs tradiţional şi astfel problema se va rezolva. Acest lucru este posibil, dar pentru a trece produsul pe lista celor protejate e necesară îndeplinirea unor proceduri. Însă este practic imposibil ca acestea să fie finalizate pînă la 1 iunie, cînd noua listă intră în vigoare. Regulamentele sînt obligatorii pentru toate statele membre, nu sînt simple recomandări. Dar există portiţe şi aici. Pur şi simplu, autorităţile pot să închidă ochii la folosirea bicarbonatului, pînă cînd produsul va intra pe lista celor tradiţionale. Comisia nu se va sesiza chiar imediat, iar pînă să se ajungă la sancţiuni, va trece un timp în care ne putem pune la punct. Dar toate acestea sînt doar chestiuni teoretice: singurul lucru clar este că, de la 1 iunie, bicarbonatul de sodiu nu mai e permis ca aditiv alimentar.

● Se termină cu micii de la 1 iunie. Nici chiar aşa! Regulamentul priveşte producţia industrială, dar nimic nu îl împiedică pe micul producător să rămînă cu produsul tradiţional pe piaţa locală. Atenţie, din punctul de vedere al Uniunii Europene, piaţa locală înseamnă ţara, şi nu judeţul – cum greşit înţeleseseră, prin 2007, nişte autorităţi care s-au apucat să-i hăituiască pe nedrept pe producătorii de caş şi telemea. Nimic nu opreşte micile carmangerii şi restaurantele să vîndă în continuare clienţilor, micii tradiţionali.

Povestea pare amunzantă şi chiar derizorie, dar în realitate lucrurile sînt foarte serioase, dacă ne gîndim la o piaţă estimată de specialişti la aproximativ 50 de milioane de euro anual. Iar dacă nu ştii regulile europene, rişti să te arzi mai rău decît cu jarul grătarului.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.