Porumbelul p─âcii luat la ┼čuturi

Publicat în Dilema Veche nr. 700 din 20-26 iulie 2017
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Informa╚Ťia c─â Rom├ónia inten╚Ťioneaz─â s─â cumpere rachete Patriot de patru miliarde de dolari a dat na╚Ötere unui germene de dezbatere privind costurile echip─ârii militare a Rom├óniei. Dezbaterea asta a stat foarte mult─â vreme undeva ├«n spatele celorlalte (anticorup╚Ťie, taxe etc.), de╚Öi sumele uria╚Öe despre care discut─âm ar merita poate mai mult─â aten╚Ťie. La fel ╚Öi cea despre contextul de securitate actual, care, dup─â cum este evident pentru orice observator onest, e din ce ├«n ce mai imprevizibil.

Cu pu╚Ťin timp ├«nainte, un tragic accident pe un drum oarecare din Arge╚Ö s-a soldat cu moartea mai multor militari, iar primele relat─âri vorbeau despre o problem─â tehnic─â a vehiculului cu care ace╚Ötia se deplasau. Ancheta nu a fost ├«nc─â finalizat─â, dar n-am auzit pe nimeni care s─â pun─â la ├«ndoial─â acele relat─âri. Anecdotica legat─â de ├«nzestrarea sub standard a armatei Rom├óniei face ca astfel de concluzii rapide s─â fie aproape inevitabile.

├Än acela╚Öi timp, sub presiunile ad┬şmi┬şnis┬ştra╚Ťiei Trump, Rom├ónia ├«ncearc─â s─â ├«╚Öi respecte angajamentul de a cheltui dou─â procente din PIB pentru armat─â. Una dintre pu╚Ťinele ╚Ť─âri din NATO care chiar fac eforturi ├«n acest sens. Sigur, e┬şfort┬şurile rom├óne╚Öti s├«nt, ca mai toate ├«ntreprinderile guvernului de la Bucure╚Öti, ╚Öchioape, incoerente ╚Öi total netransparente. Recenta retragere din CSAT a planului de ├«nzestrare a armatei st─â m─ârturie ├«n acest sens. Nu mi-am propus ├«ns─â s─â analizez nevoile militare ale Rom├óniei. Cred c─â e suficient s─â plec de la premisa c─â Rom├ónia are nevoie de armat─â, iar armata are nevoie de preg─âtire ╚Öi de mijloace de lupt─â. Iar lucrurile astea cost─â. Niciodat─â pu╚Ťin.

A╚Ö vrea totu╚Öi s─â ne oprim asupra discu╚Ťiilor care au ├«nso╚Ťit anun╚Ťul privind inten╚Ťia de achizi╚Ťionare a Patriot-urilor. Spre deosebire de toate celelalte lu─âri de pozi╚Ťie privind ap─ârarea (egale ├«ntre ele, previzibile, lipsite de imagina╚Ťie), aici s-a ├«nregistrat o premier─â. Pentru prima oar─â un deputat rom├ón ╚Öi-a anun╚Ťat opozi╚Ťia ferm─â fa╚Ť─â de o achizi╚Ťie de acest fel. E vorba de Adrian Dohotaru, trimis ├«n Parlament de aleg─âtorii USR din Cluj. Dl Dohotaru ╚Öi-a explicat dezacordul insist├«nd c─â, de-a lungul timpului, prin implicarea ├«n teatre de opera╚Ťiuni din Orientul Mijlociu sau Asia, Rom├ónia a cheltuit mult ╚Öi ineficient ├«n scopuri care nu au cine ╚Ötie ce leg─âtur─â cu interesele imediate ale contribuabilului rom├ón. Cele patru miliarde de dolari ce vor fi cheltuite pentru rachete sau o parte din procentul din PIB alocat armatei ar putea fi folosite, spune Dohotaru, pentru alte domenii. ╚śi enumer─â c├«teva: ÔÇ×spitale ╚Öi investi╚Ťii ├«n s─ân─âtate ca preven╚Ťie, educa╚Ťie ╚Öi cercetare, cultur─â accesibil─â, infrastructur─â feroviar─â ├«mbun─ât─â╚Ťit─â pentru a str─âbate ╚Ťara ├«n jum─âtate de zi, agricultur─â sustenabil─â, spa╚Ťii publice ╚Öi centre comunitare ├«n cartiere, ├«mp─âduriri ╚Öi politici coerente de mediu, program de dezvoltare a stocului de locuin╚Ťe publiceÔÇť.

Dl Dohotaru vorbe╚Öte despre o fals─â prioritizare ├«n alocarea banilor ╚Öi, ulterior, explic─â faptul c─â ╚Öi-a propus s─â reprezinte electoratul pacifist din Rom├ónia. Lu─ârile sale de pozi╚Ťie au provocat ceva vecin cu un val de ur─â. Am ├«ncercat s─â ├«n╚Ťeleg de ce, iar singura explica╚Ťie la care am reu╚Öit s─â ajung este, ca s─â citez raportul unui bancher britanic dup─â o ├«nt├«lnire cu diploma╚Ťi rom├óni, ÔÇ×lipsa de sofisticareÔÇť a dezbaterii publice autohtone. Deputatul USR are dreptate s─â se pl├«ng─â c─â nu exist─â discu╚Ťii serioase pe marginea felului ├«n care s├«nt alocate bugetele publice, inclusiv cele destinate armatei. La fel cum are dreptate s─â se pl├«ng─â de lipsa unei analize oneste cu privire la investi╚Ťiile (inclusiv de resurse umane) ├«n teatre de lupt─â aflate la mii de kilometri distan╚Ť─â. Nu s├«nt convins c─â asta ar schimba ├«n vreun fel decizii viitoare pe subiecte identice, dar cred c─â ├«ntotdeauna e de preferat ca astfel de hot─âr├«ri, cu impact major, s─â fie sprijinite de un public informat. Nu numai ├«n leg─âtur─â cu costurile, ci ╚Öi cu justificarea filozofic─â, dac─â vre╚Ťi, a unor astfel de ├«ntreprinderi.

Apoi, faptul c─â e cineva care se opune sau critic─â o achizi╚Ťie de armament este o chestiune banal─â ├«n toate democra╚Ťiile consolidate. Cine vrea s─â verifice asta poate c─âuta detalii ├«n presa britanic─â despre discu╚Ťiile privind urm─âtoarea genera╚Ťie de submarine nucleare Trident. Ar trebui s─â fie ╚Öi ├«n Rom├ónia, f─âr─â ca asta s─â ├«nsemne c─â participan╚Ťii la dezbatere urm─âresc s─â lase ╚Ťara f─âr─â ap─ârare ├«n vecin─âtatea unei Rusii impredictibile ╚Öi agresive.

Pe de alt─â parte, felul ├«n care deputatul USR ╚Öi-a formulat interven╚Ťiile publice nu l-a ajutat teribil de mult. Un soi de radicalism gratuit, insuficient explicat ╚Öi cam prea timpuriu. Probabil mult mai util i-ar fi fost lui Adrian Dohotaru ╚Öi partidului s─âu s─â pun─â pe agend─â o discu╚Ťie despre a╚Öa-numitul offset care ├«nso╚Ťe╚Öte de obicei achizi╚Ťii precum cea a rachetelor Patriot. Asta ├«nseamn─â, pe scurt, un angajament al companiei care livreaz─â produsele c─â va face investi╚Ťii ├«n ╚Ťara care cump─âr─â. Nu neap─ârat legate de produsul propriu-zis, ci orice st─â ├«n competen╚Ťele ei, astfel ├«nc├«t o parte din banii transfera╚Ťi de la bugetul statului respectiv s─â se ├«ntoarc─â ├«n economia local─â. Nici USR (care s-a delimitat pe mai multe voci de propriul deputat) ╚Öi nici dl Dohotaru n-au zis nimic despre acest subiect. Altfel spus, achizi╚Ťia aceea va avea loc, indiferent dac─â un deputat se opune sau nu. Ceea ce se poate face este s─â se discute despre condi╚Ťiile ei. ├Äns─â asta e o chestiune de strategie politic─â ╚Öi cred c─â USR are de unde s─â ia sfaturi.

Interven╚Ťia public─â a lui Adrian Dohotaru e important─â din alt punct de vedere: ea marcheaz─â clar, f─âr─â echivoc, dispari╚Ťia consensului legat de raportarea Rom├óniei la propriile nevoi de ap─ârare. Pune pe agend─â direc╚Ťii noi, ├«ntreb─âri evitate p├«n─â acum ╚Öi teme l─âsate mult─â vreme ├«n plan secundar. Dezbaterea de-abia ├«ncepe. Curentul de g├«ndire c─âruia dl Dohotaru ├«i este reprezentant e ├«nc─â subevaluat ╚Öi aproape deloc ├«n╚Ťeles. Ignorarea lui nu ajut─â pe nimeni. Cu at├«t mai pu╚Ťin respingerea f─âr─â rezerve. E aici ╚Öi nu va disp─ârea foarte cur├«nd.

Teodor Ti┼ú─â este jurnalist. ├Äl pute┼úi g─âsi la twitter.com/jaunetom.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.