Poeți (și critici?)

Publicat în Dilema Veche nr. 981 din 26 ianuarie – 1 februarie 2023
Iconofobie jpeg

În eseul Nature / Natura, dar și într-un altul, The Poet / Poetul, Ralph Waldo Emerson observă un lucru mai degrabă ciudat. Spune eseistul că omul cel mai apropiat de ideea cunoaşterii totale este poetul. Da, ştiu, sînteţi deja contrariaţi. Vă întrebaţi cum poate o natură esenţialmente subiectivă, onirică, instabilă, precum cea poetică, să-şi asume un exerciţiu intelectual atît de complex şi elaborat – al obiectivării prin excelenţă –, pretinzîndu-se campioana eforturilor cognitive. S-ar crede că avem la mijloc o mică şi arbitrară „solidaritate de castă”, ştiut fiind faptul că Emerson era, între atîtea altele, şi poet. Mă grăbesc însă să descurajez o asemenea bănuială. Acest mare orator şi – într-un anumit sens – mare filozof american, care a teoretizat, atît de stăruitor, impersonalitatea, susţinînd că individul îşi va recăpăta spiritualitatea autentică, arhetipală, doar atunci cînd va reuşi să iasă din personalitatea lui limitativă şi va dezvolta abilitatea (nerestrictivă) de a contempla lucrurile „din afară” („trans-personal”, adică „obiectiv”), nu va putea fi vreodată suspectat de afirmaţii gratuite sau „subiective”. Tocmai atitudinea impersonală – întemeiată pe intransigenţă şi stoicism – l-a făcut celebru în epocă.

Emerson îşi explică afirmaţia. Constată că există diverse forme de intelectualitate, „prinse” în strădania cognitivă, dar pe direcţii diferite, specifice. Moralistul, de pildă, vrea să cunoască lumea căutînd, prioritar, virtutea. În alt plan, filozoful e obsedat de adevăr. Teologul investighează dumnezeirea, în timp ce intelectualul generic devine sclavul raţiunii. Deşi legitime şi nobile prin ele însele, toate variantele de cunoaştere enumerate mai sus eşuează în cîte un ideal prea mare pentru înzestrările propriu-zise ale minţii omeneşti. Şi virtutea, şi adevărul, şi raţiunea, şi Dumnezeu sînt finalităţile aspiraţiilor noastre superioare şi nicidecum scopuri de atins la nivelul cognitiv imediat, permis de natura umană. Între toţi, poetul operează, în procesul cunoaşterii, paradoxal, cu instrumentul cel mai adecvat, atît la capacităţile intelectului omenesc (limitat), cît şi la natura obiectului de înţelegere/articulare ales. Ne referim la imaginaţie – folosită de poet în studiul frumuseţii. Cu imaginaţia ne putem juca oricît fără a suferi inhibiţia teritoriilor interzise. În plus, flexibilitatea conceptului de frumuseţe legitimează orice excurs pe palierul său de reprezentare. Poetul se găseşte de aceea, prin specificitatea naturii lui, în plin spaţiu al posibilităţii.

Indirect, Emerson dă aici o descriere potrivită a fenomenului numit de noi cunoaştere. Ce este, ultimativ, „cunoaşterea” pentru standardele – repet – limitative ale intelectului nostru? Probabil că un răspuns ar fi: construcţie. Nu „cunoaştem” efectiv realitatea, ci „construim” ipoteze în jurul ei, ajutîndu-ne de singurul element cerebral de care putem beneficia la discreţie – imaginaţia. Ne imaginăm, speculăm, presupunem, avînd impresia falsă că, în ansamblu, noi cunoaştem. Emitem păreri, fără a renunţa, fie şi pentru o clipă, la emfaza celor care au certitudini, ne scufundăm în speculativ cu voluptatea nefondată a marilor maeştri ai raţionalităţii pure, absolute. Totuşi, în pofida orgoliilor noastre, cunoaşterea rămîne numai construcţie – o construcţie străbătută, în cel mai bun caz, de speranţa finalizării, nu însă şi de siguranţa ei. Încă de la Socrate şi Platon, efortul cognitiv e văzut ca o iniţiere „în trepte” şi nu ca o „revelaţie” instantanee (prizonierul din Republica – evadat din lanţuri – reface, în sens invers, un întreg „traseu” al mistificării, minunîndu-se la fiecare nou „grad” de cunoaştere, fără a şti ce va urma). Hermeneutica se dezvăluie ca o activitate „graduală” şi, aproape deloc, ca una „epifanică”.

În consecinţă, nu încetez să fiu uimit de seninătatea afişată mereu de „oamenii certitudinilor”. Pentru ei nu există îndoială, lumea e făcută din granit inexpugnabil, cu toţii trăiesc pe un teren al solidităţii eterne. Cu precădere, în zona politică, siguranţa se află la ea acasă. Conducătorii dau verdicte imuabile, viaţa lor nu trece decît prin faze de sfidătoare stabilitate, opiniile le sînt tari ca fierul şi iuţi ca oţelul. În sfera leadership-ului, „cunoaşterea” ajunge o chestiune de „stil” şi prea puţin una de „imaginaţie”. Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.