Poate Rusia să fie măreaţă?

Publicat în Dilema Veche nr. 346 din 30 septembrie - 6 octombrie 2010
Enigma Coreei de Nord jpeg

În anii ’50, mulţi americani se temeau că Uniunea Sovietică va depăşi Statele Unite cîştigînd întîietatea în conducerea lumii. Uniunea Sovietică avea cel mai mare teritoriu din lume, era pe locul al treilea în privinţa numărului de locuitori, era pe locul doi din punct de vedere al mărimii economiei şi producea mai mult petrol şi mai multe gaze naturale decît Arabia Saudită. 

În plus, URSS deţinea aproape jumătate din arsenalul nuclear mondial, avea mai mulţi militari înrolaţi decît Statele Unite şi cei mai mulţi oameni angajaţi în cercetare şi dezvoltare. Detonase experimental o bombă cu hidrogen în 1952, la numai un an după ce Statele Unite făcuseră acelaşi lucru, şi în 1957 a fost prima ţară care a lansat un satelit în spaţiu. 

În termeni de putere soft, ideologia comunistă era atractivă imediat după Al Doilea Război Mondial din cauza creditului pe care-l avea în lupta contra fascismului, iar în Lumea a Treia era populară pentru că se identifica cu mişcările de obţinere a independenţelor naţionale. Propaganda sovietică promova mitul unui triumf inevitabil al comunismului. 

Nikita Hruşciov s-a lăudat în 1959 că Uniunea Sovietică ar putea depăşi SUA pînă în 1970 sau pînă cel tîrziu în 1980. În 1976, Leonid Brejnev i-a spus preşedintelui Franţei că sistemul comunist va domina lumea pînă în 1995. Asemenea predicţii erau întărite de raportările anuale ale unor rate de creştere economică de 5-6% şi ale unei creşteri a cotei URSS în producţia globală de la 11% pînă la 12,3%, între anii 1950 şi 1970. După asta, oricum creşterea economiei sovietice şi cota din producţia globală au intrat într-o lungă perioadă de declin. În 1986, Mihail Gorbaciov a descris economia sovietică drept foarte dezordonată. „Avem decalaje la toţi indicii“ – a spus el. Un an mai tîrziu, ministrul de Externe Eduard Şevardnadze le-a spus diplomaţilor săi: „Voi reprezentaţi o ţară mare, care în ultimii 15 ani a tot pierdut din poziţia sa conducătoare între naţiunile dezvoltate industrial“.

Privind acum în urmă, surprinzătoare este mărimea erorii de estimare a Occidentului asupra puterii Uniunii Sovietice. La sfîrşitul anilor ’70, un „Comitet privind Pericolele Actuale“ a susţinut că puterea sovietică ar fi depăşit Statele Unite şi că alegerile din SUA din 1980 au şi reflectat această temere. Totuşi, în 1990, Uniunea Sovietică s-a prăbuşit. 

Sfîrşitul Uniunii Sovietice a lăsat Rusia mai stafidită teritorial (76% din fosta URSS), demografic (50% din populaţia fostei Uniuni), economic (45% din producţia URSS) şi în termeni de personal militar (33% din forţele armate ale URSS). În plus, puterea de atracţie a comunismului practic a dispărut. 

Cu toate acestea, Rusia are desfăşurate aproape 5000 de arme nucleare şi peste un milion de militari, deşi cheltuielile sale militare însumează doar 4% din totalul mondial (faţă de 40% cît au Statele Unite), iar capacitatea sa de a proiecta putere la nivel global a scăzut foarte mult. Ca resurse economice, PIB-ul de 2,3 trilioane de dolari al Rusiei, la prăbuşirea URSS, reprezenta 14% din cel al SUA, iar venitul pe cap de locuitor era de o treime din cel american. Economia ei era serios dependentă de veniturile din petrol şi gaze naturale, şi cu doar 7% produse înalt tehnologice la export (faţă de 28% pentru SUA). În termeni de putere soft, în ciuda atractivităţii culturii tradiţionale a Rusiei, ţara contează puţin pe plan internaţional. 

Rusia nu mai este împiedicată de o ideologie comunistă şi de un sistem de planificare centralizat şi greoi, iar probabilitatea fragmentării etnice, deşi e încă o ameninţare, s-a mai diminuat. Dacă etnicii ruşi erau doar 50% din populaţia URSS, acum ei constituie 81% din populaţia Rusiei. Instituţiile politice necesare unei economii de piaţă eficiente lipsesc în mare măsură, şi corupţia este de-a dreptul extravagantă. Rusia capitalismului baronilor-jefuitori nu are nici un fel de reglementări efective care să creeze încredere în relaţiile de pe piaţă. Sistemul public de sănătate este haotic, rata mortalităţii a crescut iar natalitatea e în declin. Speranţa medie de viaţă la bărbaţii din Rusia este de 59 de ani – foarte scăzută pentru o ţară cu economie avansată. Estimările demografice ale ONU sugerează că, pînă la jumătatea acestui secol, populaţia Rusiei va scădea de la 145 de milioane la 121 de milioane. 

Sînt  multe căi posibile pentru Rusia în viitor. Unii văd o extremă în care Rusia arată ca o republică bananieră industrializată, unde corupţia şi problemele demografice şi de sănătate duc la un declin inevitabil. Alţii spun că reformele şi modernizarea vor face Rusia să-şi poată surmonta problemele şi că această direcţie e urmărită de conducătorii ţării. La sfîrşitul anului 2009, preşedintele Dimitri Medvedev a lansat un apel la modernizarea economiei Rusiei, la dezvăţarea de umilitoarea dependenţă de resursele naturale şi pentru renunţarea la atitudinile de tip sovietic care – după spusele lui – împiedică eforturile de a menţine ţara în rîndul puterilor lumii. 

Dar, aşa cum susţine Katinka Bariş de la Centrul pentru Reformă Europeană, concepţia liderilor ruşi despre modernizare este excesiv de etatistă. 

Guvernul disfuncţional şi corupţia omniprezentă fac dificilă modernizarea. Peter Aven, preşedinte la Alfa Bank, susţine că „din punct de vedere economic, ţara se aseamănă tot mai mult cu Uniunea Sovietică. E o enormă dependenţă de petrol şi o nevoie de capital şi de reforme serioase, în timp ce povara socială e foarte mare. Ameninţarea principală e stagnarea“. Un economist rus afirmă categoric că „nu există nici un fel de consens în favoarea modernizării“. 

Oricare ar fi rezultatul, luînd în calcul forţa arsenalului nuclear remanent, marele capital uman, capacităţile din tehnologia cibernetică şi amplasamentul în Europa şi Asia deopotrivă, Rusia are posibilitatea de a provoca probleme majore sau de a-şi aduce o contribuţie importantă într-o lume globalizată. Cu toţii avem interesul ca în Rusia să se facă reforme.  

Joseph S. Nye, fost secretar adjunct în probleme de Apărare al SUA, este profesor la Universitatea Harvard şi autor al cărţii în curs de apariţie: The Future of Power. 

Copyright: Project Syndicate, 2010
www.project-syndicate.org  

traducere de Andrei MANOLESCU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Povestea românului care spală mașinile regelui Charles. „M-am trezit, într-o zi, cu un telefon de la oamenii lui“
Un tânăr din Tecuci (Galați) plecat să muncească în Marea Britanie și-a deschis propria firmă, iar seriozitatea și munca de calitate l-au adus în postura de a spăla în prezent mașinile Casei Regale, dar și pe cele ale altor celebrități din insulă.
image
Franța se pregătește pentru un război naval „împotriva cuiva care vrea să ne distrugă”
Într-un interviu acordat publicaţiei Politico, contraamiralul Jacques Mallard, comandantul grupului de luptă al portavioanelor franceze, a declarat că forțele navale franceze își schimbă antrenamentul, pregătindu-se de război.
image
Mobilizarea rezerviștilor Armatei Române. „Am tras cu arma, mi-am reamintit, ar trebui introdus serviciul militar obligatoriu!“
Sute de rezerviști din județele Galați și Brăila, cu vârste cuprinse între 37 și 63 de ani, au primit ordine de chemare în unitățile militare. Ei au participat în Poligonul Smârdan (Galați) la un exercițiu de trageri cu muniție reală de război.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.