Poate lua România locul Poloniei în Uniunea Europeană?

Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
Ecourile tragediei jpeg

De la căderea comunismului, timp de două decenii, Europa Centrală a reprezentat, pentru noi, românii, dar şi pentru alţi est-europeni, un adevărat model pe drumul integrării europene şi euro-atlantice. Grupul de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) era mereu primul în regiune, cînd venea vorba despre reforme economice, bună guvernare, calitatea liderilor politici, societate civilă. Desigur, mai fusese între timp şi îndelungata guvernare a lui Vladimir Meciar în Slovacia (1990-1998), deloc de luat ca exemplu. Dar aceasta fusese înţeleasă mai degrabă ca un lucru pasager, explicabil prin anumite condiţii locale – cum ar fi relaţia tensionată cu Ungaria. Şi nu ca un semn prevestitor de rele, cum de altfel ar fi trebuit. 

Dar vremurile de glorie ale Mitteleuropei s-au cam dus. Alegerile de duminică din Polonia nu au făcut decît să întregească noul tablou politic al Europei Centrale. Partidul Lege şi Justiţie (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, cîştigător net al alegerilor legislative, este doar ultimul venit la masa populismului central-european, alături de ungurul Viktor Orbán, slovacul Robert Fico sau preşedintele ceh Milos Zeman.

Chiar dacă în privinţa relaţiei cu Rusia, de exemplu, abordările sînt diferite (Polonia face notă profund discordantă faţă de pro-rusismul evident de la Budapesta sau atitudinile prudente de la Bratislava sau Praga), liderii central-europeni au destul de multe în comun.

În definitiv, multe dintre promisiunile cu care partidul Lege şi Justiţie a cîştigat alegerile seamănă foarte mult cu măsurile luate deja de Viktor Orbán: suprataxarea hipermarket-urilor şi a companiilor străine, naţionalizarea unor părţi din sistemul bancar. Plus cîteva elemente care ţin de caracterul declarat „social-conservator“ al PiS: reducerea vîrstei de pensionare, de la 65 de ani pentru femei şi 67 pentru bărbaţi la 60, respectiv 65 de ani, sau o creştere accentuată a alocaţiilor pentru copii. PiS mai propune, printre altele, o scădere a impozitării companiilor de la 19 la 15%, dar şi introducerea religiei ca materie obligatorie la Bac. 

Figurile publice de la noi care au salutat cu entuziasm, pe blog-uri şi reţele de socializare, venirea la putere a conservatorilor în Polonia, văzînd-o ca pe un fel de reinstaurare a „dreptei curate“, ar trebui să se mai gîndească o dată la mijloacele pe care Kaczynski şi ai săi le-au aruncat în luptă: o combinaţie de promisiuni economice şi sociale de stînga, pe fondul unui discurs dur împotriva imigranţilor. Ratarea de către cele două partide rivale de stînga a accederii în Parlament poate fi iarăşi o veste bună pentru partizanii unilaterali ai dreptei de pe la noi – doar că, la o analiză atentă, ei ar trebui să observe că discursul de stînga a fost foarte bine preluat de PiS. Dar dincolo de politica internă – unde PiS riscă să destabilizeze o economie ce a rezistat foarte bine pe timpul crizei, cu o creştere cumulată de circa 23%, şi asta în anii cei mai grei pentru Europa – este, poate, mai important jocul pe care noua Polonie îl va face pe arena europeană. Un lucru e clar: imaginea Poloniei de mare jucător european, de promotor al Europei unite, devine tot mai palidă. Varşovia se aliniază de acum curentului eurosceptic central-european. 

Pînă unde va merge Polonia? Greu de spus. PiS este parte a Grupului Reformiştilor şi Conservatorilor europeni, alături de conservatorii britanici. În euroscepticismul său, ar trebui să fie de acord cu ideile de renaţionalizare a politicilor, vînturate acum la Londra. Doar că în Marea Britanie trăiesc circa un milion de polonezi, ale căror interese ar fi grav afectate de intenţiile conservatorilor lui Cameron de a reduce masiv beneficiile sociale pentru nou-veniţii în Insulă sau, mai rău, de a limita libertatea de mişcare pentru europenii mai săraci.

Cert este că linia federalistă, care domină acum instituţiile de la Bruxelles (în frunte cu preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker), găseşte tot mai greu parteneri în Europa Centrală. Chit că Slovacia (iarăşi, o excepţie!) este singura din regiune membră a Eurozonei, iar preşedintele ei, Andrej Kiska, este un proeuropean. 

Aşadar: integrarea tot mai accentuată a zonei euro se va face mai degrabă fără Europa Centrală? Ce se va întîmpla cu normele comune privind paza frontierelor şi politicile de azil? Va putea fi formulată o politică europeană comună în privinţa provocării ruse? 

Iar dacă Polonia va deveni, încetul cu încetul, mai degrabă o problemă pentru construcţia europeană, după ce ani de-a rîndul s-a aflat în avangardă, de ce locul ei nu ar putea fi luat de o altă ţară mare din regiune, precum România? Preşedinţia Consiliului de Miniştri, care va reveni Bucureştiului în 2019, ar putea fi un moment culminant, dacă va fi pregătit cum trebuie. Bruxelles-ul ar fi foarte bucuros să-şi găsească în regiune un nou partener de calibru, o ţară mare, cu putere de vot considerabilă în Consiliu şi Parlament, cu o economie în creştere. Şi, foarte important, cu o opinie publică profund proeuropeană, aşa cum o arată sondajele. Iar avantajele de partea României ar fi considerabile.

Mai avem însă şi alte argumente? Din păcate, nu, în acest moment. Romånia a jucat neinspirat în criza refugiaţilor şi s-a asociat euroscepticilor din Europa Centrală – ceea ce vecina Bulgaria a evitat. Planul de aderare la euro este în aer. În locul abordărilor nerealiste, cum ar fi aderarea în 2015 sau, mai apoi, în 2019, nu s-a pus nimic coerent. Romånia dă mai degrabă senzaţia că nu are un plan şi nici că este prea interesată de moneda unică, deşi în tratatul de aderare se obligă să intre în Eurozonă, atunci cînd se va considera că este pregătită. 

Dar, ceea ce este şi mai rău, la Bucureşti nu există o abordare coerentă în ce priveşte afacerile europene. Acestea au devenit iarăşi prilej de orgolii şi de scandal între palatele Cotroceni şi Victoria.

Polonia a devenit unul dintre jucătorii remarcabili la nivel european graţie unei pleiade de lideri de bună calitate (Tusk, Komorovski, Sikorski şi alţii), dar mai ales printr-o viziune foarte bine articulată asupra viitorului Uniunii şi a interesului polonez într-o Europă unită şi puternică. Şi tocmai aceste lucruri lipsesc României de azi. 

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI Romånia şi TVR. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cea mai terifiantă armă a dacilor. A băgat spaima în romani și i-a forțat să-și modifice echipamentul militar
Cea mai de temut armă folosită de războinici daci a fost, fără îndoială, falx-ul, spun specialiștii. Era vorba despre o armă cu o lamă curbă care putea ajunge și la un metru lungime, mânuită de luptători profesioniști de elită. Falx-ul în mâinile potrivite făcea ravagii în rândurile inamicului.
image
Alimentația uimitoare a celor mai de temut războinici ai antichității. Alimentul minune consumat de spartani, gladiatori, celți și daci
Printre cei mai renumiți dar și de temut luptători ai antichității erau în mare parte vegetarieni, sau cel mult lacto-vegetarieni, cu un consum ocazional de carne. Cel puțin asta arată noile cercetări, mai ales pe rămășițele gladiatorilor din arenele romane.
image
Explicațiile unui psiholog privind riscurile dormitului în paturi separate în cuplu
Somnul alături de persoana iubită poate aduce o multitudine de beneficii, în timp ce dormitul în paturi separate poate duce la o distanțare în relația de cuplu atrage atenția psihologul Iulia Barca.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.