Pierduţi în traducere

Publicat în Dilema Veche nr. 403 din 3-9 noiembrie 2011
Erasmus Doi jpeg

„Limbile creează punţi între oameni.“ Aşa scrie pe afişul semnat de Comisia Europeană, prin Direcţia sa generală de specialitate (cum care? – cea de traduceri). Prin aprilie, în fiecare an, se serbează şi Ziua Europeană a Limbilor, ocazie cu care, probabil, punţile se creează mai uşor. Am evocat cele două stîngăcii de traducere (aşa mi se par mie a fi) şi, cu acest gen de răutăţi, m-am prezentat să lucrez (cît oi putea şi eu) într-un grup organizat de traducătorii români de pe lîngă instituţiile europene (cu Comisia în frunte, cum îi şade bine). Eram, adică, aproape 50 de oameni, într-o sală normală din Brochette, într-o zi anormal de însorită pentru apucăturile meteo ale Bruxelles-ului.

În primul rînd, am aflat că există două specii de inşi în breasla lor: traductologii şi terminologii. Lămurit prea puţin de situaţie, dar defel interesat de diferenţele între cele două categorii, pe cînd mă pregăteam să mă plictisesc a apărut Sfînta Polemică. Salvatoarea celor plictisiţi de duhul cel rău al Armoniei, cea care joacă rolul de somnifer la atîtea şi atîtea seminarii, congrese şi conferinţe pline de dulcege împreună-lucrări care, de obicei, nu duc nicăieri şi nu au alt scop în afara perierii diverşilor „Excelenţa Sa“, care îşi donează, ritualic, unul-altuia, the floor (adică microfonul).

Aşadar, apăru în discuţiune cuvîntul should. Tema este de intensă dezbatere între traducătorii (probabil şi terminologii) de la Comisie, Parlament şi/sau Consiliu, într-o relativ amuzantă simetrie cu echilibrul de puteri stabilit în Tratatul de la Lisabona. Adică: Greece should pay its debt se traduce „Grecia ar trebui să-şi plătească datoriile“ sau „Grecia trebuie să-şi plătească datoriile“? Orice vorbitor decent de engleză va opta pentru prima variantă. Necazul este că toate textele de directive, norme sau reglementări abundă în „should“-uri şi legea nu poate fi lege dacă nu foloseşte cuvîntul forte „trebuie“. De ce nu se scrie must? Simplu. Comisia Europeană nu îşi poate permite să arunce acest cuvînt înspre statele membre. Nu are cum pentru că nu are voie.

De aici încolo, sincer, nu m-a mai trecut nici măcar o umbră de plictis. Am aruncat şi eu, într-o doară, cîteva subiecte spre dezbatere, iar rezultatele mi-au părut încurajatoare. De exemplu, am întrebat de ce scriem Comisia Europeană ca englezii, şi nu Comisia europeană ca francezii, italienii şi alţi veri întru latinitate. Răspunsul care m-a convins cel mai tare a fost acela că aşa s-a pornit prin anii ’90, după un val intens de traduceri din engleză şi că, probabil, aşa va rămîne.

Apoi, dacă tot este aşa, am întrebat de ce am luat noi denumirea „comisari europeni“ (termen de rit francez) şi nu adoptăm (cu riscurile de rigoare) pe cel din engleză, cel de „comisionari europeni“ (commisioners). În fond, un comisar european nu are nicidecum poziţia de forţă, indusă de termenul „comisar“, ci este un funcţionar căruia i s-a „comisionat“ (încredinţat) parte a unor puteri strict administrative, din partea statelor membre. Argumentul care mi s-a adus a fost cronologic. Într-adevăr, commisioners este o traducere a lui commissaires, şi nu invers, din moment ce Marea Britanie a intrat în Piaţa Comună după Franţa. Originalul este, deci, „commissaires“. Admit şi eu că termenul „comisionar european“ ar suna (puţin spus) ciudat în limba română.

Oricum, lansez spre cititori o provocare: cum să traduci cît mai corect european affairs, deoarece „afaceri europene“ nu este defel potrivit. Ele sînt affairs, nu businesses. Am mai făcut propunerea să nu-i mai zicem PAC (politicii agricole comune), ci CAP-ul european (de la Common Agricultural Policy). Glumeam, dar era cît p-aci să fiu luat în serios.

Veţi spune că astea sînt mofturi, treabă de pierde-vară, tocmai potrivită pentru nişte funcţionari pierduţi prin organigramele prea-europenelor instituţii. Nici poveste. Întrebaţi un manager de firmă din domeniul X, căruia Directiva-nu-ştiu-care i-a comunicat că el should să asigure un anumit standard tehnic (conform legendarelor norme europene), omul a cheltuit o grămadă de bani pe investiţii, iar asta l-a băgat în faliment.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.