Piaţă. Vară.

Publicat în Dilema Veche nr. 549 din 21-27 august 2014
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Cînd eşti acasă, la tine în oraş, eşti în siguranţă. Ştii cît e berea sau pîinea la megaimajul sau carfurul cel mai apropiat, te ştii pe numele mic cu patronul chioşcului din colţ şi ai stabilit deja cu el că acolo, la parterul blocului, preţurile sînt ceva mai mari pentru că, deh, deverul e mai mic, adaosul este ceva mai mare, să trăiască şi el din ceva. În fond, plăteşti 10-15% mai mult, pentru că el e mai aproape, e deschis şi noaptea, e mai la îndemînă. În plus, îl mai şi tutuieşti, îţi cunoaşte copiii şi poţi face politică la botu’ calului, pînă îţi numără restul. Merită.

Cînd pleci la mare, în sezon, eşti pe teren străin, în poziţia puiuţului cuminte care aşteaptă docil să îi fie jumulite penele, una cîte una. Ani de zile, am lucrat vara pe litoral, aşa că ştiu ce spun. Eram, carevasăzică, pe partea cealaltă a tejghelei. Chiar dacă era pe vremea lui Ceauşescu, mare brînză nu s-a schimbat: din două luni de muncă în turism, tre’ să trăieşti tot anul.

Din tot soiul de motive, nu am putut planifica din timp deplasarea la mare, anul acesta. Am rămas, aşadar, ostaticii unui soi de „last minute“. A fost greu să găsim, în primul rînd, cazare. În 2 Mai, nimic. Plin peste tot. Prin staţiuni, în sud (Saturn-Venus), la hoteluri, nimic. Plin. În Neptun-Olimp nu ne-am fi dus căci e sinistru, aşa că nici nu am încercat. Nu mergem în cluburi. Ce să fi căutat în Mamaia? Aşa că, din aproape în aproape, cu pile şi relaţii, ca pe vremuri, am reuşit să găsim o cămăruţă în Costineşti, la o gazdă care îşi numise bloculeţul „Vilă“. Odăi mititele, cu lenjeria schimbată doar la sosire, cu loc în curte pentru maşină (e drept), cu program de linişte obligatoriu în fiecare după-amiază, la preţ de hotel trei stele. Ce să comentezi? Cererea şi oferta îşi spuseseră cuvîntul. Nu erau camere libere mai pe nicăieri, iar „vila“ era relativ aproape de plajă. Nu suficient de departe de megadiscoteca Tineretului (cea mai mare discotecă în aer liber din Europa, ziceau ei). Aveam impresia că boxele sînt în curte, nu la un kilometru distanţă. Pînă la 4 dimineaţa aveam impresia asta. În fiecare noapte.

Cererea şi oferta se văd şi la chioşcurile de pe lîngă plajă. Saltele, umbreluţe şi colace ieftine, chinezeşti, de unică folosinţă. Nu neapărat ieftine. Aici, însă, preţul este justificat de cerere. Nu poţi să stai în soare non-stop. Administratorii plajei îţi închiriază oribil de scump şezlongurile şi umbrelele (care costă cam cît cazarea la pensiune), aşa că preferi să cumperi una mai micuţă, personală, bănuind că nu va ţine tot sejurul. Mai bine. Oricum te-ar fi încurcat prin casă, la iarnă.

Capitolul mîncare este şi el, evident, supus cererii. Adică, modelat după gustul turistului. Şaormării la tot pasul, pizzerii peste tot, printre şi mai numeroase linii de autoservire. Tone de hamsii şi midii, la 5 lei suta de grame. Din loc în loc, terase cu pretenţii, pentru şoferii de BMW şi Mercedes, destul de prezenţi şi ei în zonă. Cîteva restaurante cu aspect mai degrabă prietenos, prin curţi, promiţînd mîncare bună şi prilej de şpriţ lung, la ceas de seară.

Nu am văzut mîna invizibilă a pieţei (doar de aia e invizibilă), la două produse: berea şi gunoiul. În primul caz, e vorba despre sectorul privat, în al doilea – de administraţia publică. Aşadar: în Costineşti, vara asta, berea a fost mai ieftină decît apa minerală! Vă rog să încercaţi o explicaţie. Costul de producţie şi îmbuteliere ar fi în favoarea apei minerale. Ambalajul, transportul şi distribuţia ar costa la fel de mult, în cazul ambelor băuturi. De ce a ajuns berea să fie mai ieftină? Deocamdată, habar n-am.

Paradoxul doi este la Primăria locală. Am reuşit să găsesc, în tot centrul staţiunii, doar două coşuri de gunoi (rupte). Pe plajă erau cîteva tomberoane, pline încă de la 10 dimineaţa. Vă las să vă închipuiţi singuri consecinţele. Astfel, confuze şi triste, paharele goale de la berea mai ieftină decît apa ajung seara să zacă lîngă sticlele de plastic ale apei minerale mai scumpe decît berea, întru perplexitatea reporterilor de televiziune, tehui de căldură şi mereu în criză de subiecte. La Primărie nu se miră nimeni.  

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Franța își pune la bătaie cele 300 de rachete nucleare pentru a apăra Europa. Moscova amenință cu scufundarea Insulelor britanice
Europa ar putea fi pregătită să creeze o umbrelă de protecție nucleară în fața Rusiei, formată din 300 de rachete balistice franceze.
image
Ce pensie va avea Klaus Iohannis. „Are 42 de ani de muncă și 10 de președinție”
Preşedintele Klaus Iohannis a depus cererea de pensionare de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, lucru deja confirmat de Administraţia Prezidenţială.
image
Cum s-au îmbogățit peste noapte sute de mii de români în anii sărăciei crunte. „Am vândut o vacă și am băgat banii acolo”
Sute de mii de familii din România s-au îmbogățit în anii 90, la scurt timp după Revoluție, în timp ce milioane sărăceau de la o zi la alta. Pentru asta, oamenii stăteau la cozi și noapte ca să își depună banii la Caritas, iar câteva săptămâni mai târziu ridicau o sumă de opt ori mai mare

HIstoria.ro

image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.
image
Bătălia Atlanticului - decriptarea codurilor de transmisii ale submarinelor germane
Planificatorii ambelor părți aflate în conflict au realizat rapid că al Doilea Război Mondial va fi câștigat sau pierdut de cel care domină Oceanul Atlantic.
image
Povestea savanților Louis Pasteur și Victor Babeş
Povestea de azi îi are ca ”eroi” pe cei doi renumiți savanți legați de o pasiune comună: cercetarea științifică.