Penurie teratologic─â

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Iconofobie jpeg

Colegul meu de la Catedra ÔÇ×Izvoarele MetafiziciiÔÇŁ, lector doctor Salvador Claunella, m-a sunat recent ╚Öi m-a apostrofat din primele secunde ale convorbirii: ÔÇ×Nu mai vreau s─â tac. ├Ä╚Ťi citesc, de decenii, cum s─â le zic, fiziologiile academice ╚Öi s├«nt profund nemul╚Ťumit. Creezi outsider-ilor impresia c─â lumea universitar─â ar fi complex─â, cu tipologii diverse. Nimic mai fals. De c├«nd m─â ╚Ötiu, ├«n Universitate ÔÇô ╚Öi am, ╚Ötii bine, peste treizeci de ani de activitate didactic─â aici, de╚Öi am r─âmas doar lector ÔÇô, eu nu am cunoscut dec├«t dou─â categorii de profesori: mon╚Ötrii sacri ╚Öi vale╚Ťii lor. A╚Ö vrea s─â m─â ├«n╚Ťelegi corect ÔÇô aceast─â dualitate a oferit echilibru ╚Öi coeren╚Ť─â sistemului dintotdeauna. A╚Öa cum, ├«n regnul animal, exist─â dou─â tipuri de personalit─â╚Ťi, alfa ╚Öi beta, iar dihotomia respectiv─â asigur─â supravie╚Ťuirea speciilor, stabilind din start rolurile de lideri ╚Öi rolurile de executan╚Ťi, ├«n spa╚Ťiul academic, s-a constituit, pesemne ab origine, rela╚Ťia dialectic─â ÔÇô i-a╚Ö spune, ca specialist, hegelian─â ÔÇô st─âp├«n-sclav, adic─â monstru sacru-valet. Fiecare ├«l determin─â ╚Öi condi╚Ťioneaz─â pe cel─âlalt, iar institu╚Ťia tr─âie╚Öte prin fluxul sangvin n─âscut din raportul lor antagonic, precum un mecanism func╚Ťional pe baza principiului vaselor comunicante. Tot ce trebuie s─â ╚Ötii atunci c├«nd sor╚Ťii te aduc ├«n sfera universitar─â este c─âreia dintre cele dou─â clase ├«i apar╚Ťii ÔÇô prin temperament, preg─âtire, inteligen╚Ť─â ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, charism─â personal─â. Dac─â e╚Öti valet din na╚Ötere, ├«ns─â b─ânuie╚Öti c─â ├«n tine se ascunde un monstru sacru, mai devreme sau mai t├«rziu vei lua ╚Öuturi ├«n fund de la to╚Ťi ╚Öi vei c─âdea ├«n mizerie. Dac─â, dimpotriv─â, ai natur─â de monstru sacru, dar, dintr-o nefireasc─â ├«nclina╚Ťie c─âtre recluziunea comod─â, vrei s─â pozezi ├«n valet, vei suferi fie oprobriul public, fie dezgustul de sine, ambele catapulte spre aceea╚Öi trist─â mizerie. Nu ezit deci s─â afirm c─â succesul unei cariere academice depinde de capacitatea titularului ei de a-╚Öi recunoa╚Öte ╚Öi asuma, timpuriu, at├«t identitatea, c├«t ╚Öi postura ├«n interiorul elaboratei arhitecturiÔÇŁ.

Claunella s-a oprit din perora╚Ťie pentru a marca, parc─â, scurtul interval de suspans, apoi a hohotit sarcastic ├«n telefon: ÔÇ×Ha, ha, ha, ╚Ötiu ce g├«nde╚Öti acum! ├Ä╚Ťi zici c─â vale╚Ťii stau cumin╚Ťi ├«n umbra st─âp├«nilor ╚Öi, c├«nd le vine apa la moar─â, le dau la oase pentru a le lua locul. Se mai ├«nt├«mpl─â ╚Öi astfel, nu neg, dar inutil. Ce observam mai devreme e incontestabil. Nu po╚Ťi deveni monstru sacru dac─â te-ai n─âscut sclav, ╚Öi nici viceversa. Asemenea r─âsturn─âri de situa╚Ťii reprezint─â prilejurile demasc─ârii protagoni╚Ötilor ╚Öi arunc─ârii lor inechivoce ├«n amintita mizerie. Calitatea monstruos-sacr─â nu depinde de grad ori v├«rst─â. St─âp├«nul nativ iese la iveal─â chiar ╚Öi din asistentul t├«n─âr, complet neexperimentat, pe c├«nd instinctul servitu╚Ťii cronice va sta ├«n picioare ╚Öi la profesorul trecut prin toate etapele meseriei universitare. Pozi╚Ťiile ├«n cauz─â nu ╚Ťin de revolu╚Ťii, evolu╚Ťii sau involu╚Ťii. Au caracter transcendent, vin pe filier─â ontologic─â, nu pot fi inversate, mutate, modificate. Monstrul sacru ajunge, vr├«nd-nevr├«nd, pe un palier principal, central, iar ├«n jurul lui ├«ncep s─â graviteze, ca ni╚Öte licurici bezmetici, vale╚Ťii academici. ╚śi unii, ╚Öi ceilal╚Ťi vor fi, repet, c├«t─â vreme nu-╚Öi tr─âdeaz─â menirea, ferici╚Ťi. Vor ╚Ťine sistemul ├«n stare de func╚Ťiune, vor da sens spa╚Ťiului universitar. ╚śi nici m─âcar nu va fi nevoie de tensiuni pentru stabilirea categoriilor. Ele vin natural, lucrurile s├«nt a╚Öezate, cum spuneam, de la sine, ├«n ordinea lor atavic─â. De aceea, stimate coleg, consider c─â a╚Öa-zisele tale disec╚Ťii tipologice pe trupul t─âb─âcit al gigantului universitar arat─â ca ni╚Öte maimu╚Ť─âreli de copil r─âzg├«iat, deoarece pierzi din vedere esen╚Ťialul ÔÇô dihotomia de structur─â a mecanismului. Totu╚Öi, nu am sunat numai ca s─â te critic. S─â fiu sincer, am o problem─â imens─â. ├Än cei treizeci de ani de profesie universitar─â, am fost un servitor perfect. Am stat, f─âr─â preten╚Ťia vreunei promov─âri imediate, la cheremul unor st─âp├«ni din cei descri╚Öi adineauri. Am profitat enorm, firimiturile c─âzute de la masa lor dovedindu-se mai mult dec├«t ├«ndestul─âtoare, de benefice, pentru mineÔÇŁ.

Dup─â un nou moment de pauz─â, Salvador Claunella a continuat solemn: ÔÇ×De c├«╚Ťiva ani nu mai ├«nt├«lnesc mon╚Ötri sacri. Vai, Universitatea nu mai produce figurile providen╚Ťiale ale trecutului! Nu  g─âsesc cui s─â m─â ├«nchin, cui s─â slujesc. M─â simt ca un orfelin pierdut ├«ntr-o lume de sclavi f─âr─â direc╚Ťie. S├«nt dezn─âd─âjduit, f─âr─â busol─â. Mai am doisprezece ani p├«n─â la pensie ╚Öi am ajuns al nim─ânui. ─ésta este motivul pentru care am sunat. Oric├«t ai fi tu de ocolit de str─âlucire, simt pu╚Ťintic─â energie ├«n tine. ├Än lips─â de altceva, s├«nt a╚Öadar nevoit s─â te ├«ntreb dac─â ai acepta s─â fii monstrul meu sacru. Te asigur c─â voi fi o slug─â loial─â ╚Öi devotat─âÔÇŁ. Am r─âspuns speriat, cu o pi╚Ťig─âial─â de valet ├«n glas: ÔÇ×Sigur c─â da! Vreau s─â fiu monstrule╚Ťul t─âu!ÔÇŁ.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.