Pentru un an suportabil
Se fac, la început de an, calcule peste calcule în încercarea de a prevedea cumva rezultatul celor două rînduri de alegeri care vor avea loc pînă în decembrie. Exasperarea provocată de situația politică internă, combinată cu temerile privind o prăbușire economică, fac din aceste calcule un soi de pariu pe apocalipsă. Vine? Nu vine? Și, dacă vine, cît de serioasă e?
Ceea ce știm sigur e că 2019 va fi un 2018 pe steroizi. Vom discuta iar despre Justiție, vom urmări cu un amestec de stupefacție și amuzament cum PSD reduce în continuare din atribuțiile președintelui, vom încerca să ghicim în deciziile Guvernului cine mai e inamicul zilei ales complet aleatoriu din societate sau din imaginația iresponsabilă a unor consultanți și, evident, ne vom enerva pe faptul că Opoziția „nu e ce trebuie“.
Riscul ca astfel de enervări cotidiene să se transforme în cinism sau, mai rău, în abandon e major. Or, fix debutul unui ciclu electoral de doi ani, cu patru tipuri de alegeri, e momentul cel mai puțin fericit pentru a renunța la interesul față de bunul mers al lucrurilor.
Însă, pentru ca frustrarea să producă efecte pozitive e nevoie și de o dozare a efortului. Sau de o raționalizare a lui. Sigur că e cumva reconfortant să îți exprimi zgomotos indignarea, însă ea e arareori suficientă.
Și sînt cîteva variante prin care indignarea sau nemulțumirea pot fi valorificate:
1) Fă politică. Nu (numai) pe Facebook. Politica nu e un domeniu care să ofere neapărat satisfacții concrete, însă altă cale mai directă de a influența mersul societății nu există. Așa că, dacă ai măcar cîteva ore pe săptămînă libere, folosește-le pentru a ajuta unul dintre partidele care îți inspiră încredere. Oferta e deja mai largă decît era acum un an-doi, diferențele sînt destul de clare, ai avea de unde să alegi. Primul pas e să te înscrii într-unul dintre ele. Fii coautor la revoluții mici. Aia mare nu se va întîmpla.
2) Fii cetățean. Enervează-te cînd școala copilului tău cere bani aiurea. Întreabă de ce. Cheamă poliția cînd găsești o mașină parcată pe tot trotuarul. Pune întrebări primarului. Află numele consilierilor locali și sună-i. Dă gheața la o parte din fața casei.
3) Înscrie-te într-un ONG. Dă-i ONG-ului măcar două ore pe lună. Orice cauză e mai bună decît nici o cauză. Fă gratis un tur al orașului pentru cei care vor să îl cunoască, vorbește copiilor despre bullying sau educație financiară, stai de vorbă cu un bătrîn singur, scrie petiții pentru salvarea pîrșilor. Două ore sînt echivalentul unui film prost de pe Netflix pe care îl vezi pentru că simți nevoia să justifici abonamentul.
4) Donează. Există deja o sumă serioasă de cauze pentru care poți da bani cu sufletul împăcat. Pentru prețul unui pachet de țigări, al unui smoothie cu gust imposibil sau al unei jumătăți de burger poți ajuta teribil de mult. Fă donația aia recurentă. Urmărește ce se întîmplă cu ea și pune întrebări dacă e cazul.
5) Ascultă. Unul din motivele pentru care oamenii care nu îți plac cîștigă mai des decît cei care îți plac e și faptul că primii identifică relativ corect o problemă. I se adresează direct. E posibil ca soluția pe care ei o găsesc să fie complet idioată, dar asta se întîmplă și pentru că arareori există variante.
6) Empatizează. Dacă o să vorbești cu dispreț despre categorii sociale largi, e foarte probabil ca partida cu care te identifici să fie semipermanent în tabăra pierzătoare. Accidental, o să cîștige, dar nota de plată vine.
7) Vorbește cu cei din jurul tău. Dacă crezi că ai identificat corect o problemă (de preferință, mai mică decît pacea mondială și mai apropiată decît soarta calotei polare), ajută-i pe cei din jur să o conștientizeze. Calm. Stridența îndepărtează oameni și te face ridicol.
8) Fă alegeri care să corespundă principiilor tale. S-ar putea să fie ușor neplăcut, dar, pe termen lung, se creează obiceiuri sănătoase. Vrînd-nevrînd, alții îți vor urma exemplul. Asta e o chestie care o să îți placă.
9) Nu căuta scuze celor pe care îi consideri „de partea bună a forței“. Dacă pretinzi că ăștia nu greșesc, le sapi groapa. La final, tu ai să te enervezi.
10) Nu abandona. Partidul în care te-ai înscris nu se ridică la înălțimea așteptărilor tale? Schimbă-l. Pe dinăuntru sau cu totul. ONG-ul nu e ce doreai? Adună cîțiva prieteni și fă altul. Ai găsit o cauză mai bună? Alătură-te celor care o susțin. Participă. Dincolo de contul de Facebook sau de înjurătura neputincioasă.
Sigur că ideile de mai sus pot fi îmbunătățite. Unele pot dispărea cu totul sau pot fi înlocuite. Important e ca valul de enervări din 2019 să nu consume în gol energii. Cei mai mulți dintre noi eram aici cînd ultimele alegeri au avut loc. Asta ne face măcar în parte responsabili pentru felul în care arată și se comportă România azi.
2019 va fi, ca mai toți anii electorali, isteric. La fel și 2020. Vom vedea campanii de dezinformare, minciuni flagrante repetate la nesfîrșit și cabotinisme militante pe toate ecranele. Esențială e autonomia. Și, încă o dată, participarea.
P.S. Nu spune niciodată „Nu ne mai facem bine“. Pluralul ăla e enervant.
Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.
