Pentru un "abandon inteligent" al dosarului Schengen

Publicat în Dilema Veche nr. 473 din 7-13 martie 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

„Le putem spune partenerilor noştri: sunaţi-ne! La fel şi cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Acum este folosit în alte domenii şi devine un handicap. Şi trebuie să ne gîndim foarte serios dacă mai merită să continuăm acest lucru. (...) Există posibilitatea de a denunţa unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare.“ Teodor Baconschi, ministru de Externe, ianuarie 2011

„România are Albiţa. Olanda are Rotterdam-ul. Da? Îmi pare rău, nu Albiţa e poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului, a drogurilor. Şi nu România, din neputinţă, a legalizat prostituţia, nu România, din neputinţă, a legalizat consumul de droguri.“ Traian Băsescu, septembrie 2011

„Dacă în mod nejustificat şi nelegitim nu se adoptă o soluţie de compromis pentru care sîntem dispuşi să discutăm, atunci nu va mai fi o prioritate pe agenda imediată a Guvernului. (...) Cei care doresc să se lămurească, să facă invitaţia României şi Bulgariei la momentul pe care îl doresc.“ Titus Corlăţean, ministru de Externe, martie 2013

„Germania a pierdut ocazia să tacă.“ Radu Stroe, ministru de Interne, martie 2013

Cum era de aşteptat, elitele politice româneşti s-au antrenat într-un nouă bătălie la baionetă, pe ruinele încă fumegînde ale eşecului aderării la Spaţiul Schengen. Doar că piesa aceasta proastă am mai văzut-o, iar aceşti oameni, care se pretind serioşi sau importanţi, nu-şi dau seama că au început să cam plictisească.

După cum se poate vedea şi din citatele de mai sus, atacurile la adresa partenerilor care ne refuză accesul în Spaţiul Schengen reprezintă o constantă în discursul politic de la Bucureşti.

Adevărul este că, de la semnarea Tratatului de Aderare, în decembrie 2004, şi de la intrarea propriu-zisă, la 1 ianuarie 2007, România nu a obţinut cine ştie ce succese pe plan european. Absorbţia fondurilor este la pămînt. Parteneriatul Estic s-a transformat într-o afacere poloneză sau, în cel mai bun caz, polono-suedeză. Monitorizarea pe justiţie nu a încetat, ba lucrurile chiar s-au înrăutăţit după evenimentele din această vară. Bugetul 2014-2020, aşa cum a ieşit din ultimul Consiliu European, este pentru noi mai aproape de eşec, decît de victorie. Românii sînt supuşi unor campanii de comunicare nedrepte, în Marea Britanie, dar şi în alte ţări, fără ca Bucureştiul să fi formulat vreo poziţie care să conteze.

Aderarea la spaţiul comun fără frontiere, cu greutatea ei politică redusă şi cu consecinţe economice mai curînd neglijabile, ar fi fost, totuşi, povestea simbolică de succes de care fiecare guvernare de la Bucureşti avea nevoie. Măcar pentru a mai potoli criticile interne privind rolul modest pe care îl jucăm în spaţiul european, dacă nu şi din alte considerente. Eşecul nu face decît să alimenteze convingerea larg răspîndită potrivit căreia România şi liderii ei sînt actori de mîna a doua, în Europa. Iar la aceasta au contribuit mai multe, nu doar neîmplinirile din reforma justiţiei.

Legătura perversă dintre aderarea la Spaţiul Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare este o invenţie franţuzească. A venit într-un moment de răcire a relaţiei Bucureşti–Paris. Poate că a fost „nepotrivirea de cacacter“ dintre preşedinţii Băsescu şi Sarkozy, poate nemulţumirea marilor companii franceze care au văzut cum le scapă printre degete licitaţii după licitaţii, în România. Putem invoca şi interesul administraţiei franceze de a apăsa pe problema romilor, din motive de propagandă politică internă.

Dar poate a fost şi neliniştea statelor membre la auzul promisiunii mai vechi a preşedintelui Traian Băsescu potrivit căreia România va acorda un milion de cetăţenii în Republica Moldova. O lovitură pentru regimul de atunci al lui Vladimir Voronin, dar şi un motiv de teamă pentru cei din Vest faţă de un nou flux de imigranţi. Desigur, administraţia românească era – şi este – incapabilă să acorde un milion de cetăţenii. Numai că partenerii noştri din Uniune ne-au luat în serios. Mare greşeală. Cert este că, odată puse laolaltă dosarele Schengen şi MCV, legătura n-a mai putut fi ruptă. La Bucureşti sînt astăzi politicieni gata să jure că dosarul Schengen ar fi fost rezolvat încă din toamna lui 2012, dacă nu s-ar fi produs evenimentele politice de peste vară. Sînt multe argumente în acest sens, deşi nimeni nu poate şti ce s-ar fi putut întîmpla cu adevărat în lipsa crizei politice.

Pe de altă parte, la Bruxelles se vorbeşte altceva: că ratarea momentului 2011 înseamnă o suspendare a dosarului Schengen pe termen nedefinit. Din 2012, Uniunea Europeană a intrat într-o logică electorală dezastruoasă pentru noi: alegeri în Franţa şi Olanda în 2012, alegeri în Italia şi Germania în 2013, alegeri pentru Parlamentul European în 2014.

Desigur, alegeri au loc mai tot timpul în Europa, doar că nu la intervale atît de scurte, în ţări atît de mari şi, mai ales, nu încărcate de atîta naţional-egoism, precum astăzi. Poate că de-abia după europarlamentarele din mai 2014 atmosfera să se mai schimbe şi tensiunea să se mai potolească. Dar nimeni nu ştie cum vor arăta atunci Parlamentul şi Comisia şi mai ales care va fi, pînă la urmă, ponderea noului val de populism. Scrutinul recent din Italia ne-a arătat cam încotro pot să se îndrepte lucrurile: o distribuţie a votului care să facă imposibilă o majoritate coerentă şi un avînt al celor gata să jure pe sfîrşitul proiectului european şi dezmembrarea Uniunii. Cui i-ar mai păsa atunci de dosarul Schengen?

Vestea bună este că ne mai rămîn multe de făcut acasă, iar acestea stau în puterea noastră. În definitiv, reforma justiţiei şi statul de drept nu le facem pentru Spaţiul Schengen, le facem pentru noi.

Iar adevăratul acces în Europa se face pe autostrăzi şi linii ferate de mare viteză, chit că, la un moment dat, pe drum, trebuie să prezinţi o carte de identitate unui funcţionar – sau nu.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Desertul bun atât pentru inimă, cât și pentru creier. Bogat în antioxidanți, grăsimi sănătoase, fibre și cu un conținut redus de zahăr rafinat
Când vine vorba de deserturi sănătoase, rareori găsim ceva care să bifeze atât de multe beneficii într-o singură lingură. Budinca de avocado cu cacao crudă este exact acel „ceva”: o combinație cremoasă, plină de nutrienți esențiali pentru inimă și creier,
02980649 9832 4f64 a1c9 689d70f41ebb jpg
Cel mai tânăr pilot de drift din România, victorie la prima etapă a sezonului
Cel mai tânăr pilot de drift din România, Alexis Stan, în vârstă de numai 10 ani, a început sezonul cu o victorie după ce a câștigat prima etapă de la categoria kids din cadrul Campionatului Național de Drift, care a avut loc în weekend pe circuitul din Mureș.
Dacia 8 000 000 JPG
La Mioveni s-a produs modelul Dacia cu numărul 8 milioane
Un model Bigster în echiparea Journey, de culoare Indigo Blue, a marcat joi, 24 aprilie 2025, atingerea jalonului de 8.000.000 de automobile Dacia produse la Uzina Vehicule Dacia din Mioveni.
ambulanta smurd
Alertă la un colegiu din Sibiu. Cursuri suspendate după ce mai mulţi elevi au acuzat aceleaşi simptome
După ce iniţial cinci copii au ajuns la spital cu cefalee, ameţeli şi probleme de respiraţie, şi alţi elevi au acuzat simptome asemănătoare, astfel că marţi cursurile la Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal” din Sibiu au fost suspendate. Au fost evaluaţi medical aproximativ 450 de copii.
tanara 19 ani rapire bebelus bacau.net
Femeia care şi-a vândut bebeluşul susţine că e nevinovată, deşi a primit 3.000 de lei. „Nu am văzut-o niciodată”
Femeia de 33 de ani care şi-a vândut bebeluşul unei tinere de 19 ani care declară că voia să-l folosească la cerşit pretinde că nu o cunoaşte pe acesta şi nu a văzut-o niciodată, deşi a încasat un avans de 3.000 de lei de la ea pentru nou-născut.
Friedrich Merz FOTO AFP
Germania își reafirmă susținerea pentru Ucraina. Fredrich Merz a ales un expert pro-Kiev pentru funcția de ministru de Externe
Cancelarul desemnat al Germaniei, Friedrich Merz, a promis că sprijinul ferm pentru Ucraina va fi o prioritate centrală a viitorului său guvern, anunțând că noul ministru de Externe va fi un expert pro-Kiev în politică externă și fost militar.
1 anemie jpg jpeg
Ce legatură este între anemie și cancer?
Una dintre principalele complicații ale cancerului și ale tratamentelor sale este anemia, o tulburare a sângelui care îți poate da senzația de oboseală extremă, amețeală și frig constant.
Avion F/A-18E Super Hornet pe portavionul USS Harry S. Truman FOTO Profimedia
SUA au pierdut în mare un avion de zeci de milioane de dolari, după o manevră de evitare a focului rebelilor Houthi
Marina americană a pierdut un avion de vânătoare de zeci de milioane de dolari, după ce a căzut în mare de pe portavionul USS Harry S. Truman, în timp ce era remorcat în hangar.
blackout 7644060 1280 jpg
Riscul blackout-urilor: „Un avertisment serios pentru viitorul energetic al României”
În contextul recentei pene de curent ce a afectat o parte importantă a vestului Europei, specialiștii atrag atenția asupra riscului crescut de blackout generalizat și asupra vulnerabilităților critice ale sistemului energetic național din România.