Pensii speciale

Publicat în Dilema Veche nr. 832 din 30 ianuarie - 5 februarie 2020
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Un cocktail Molotov aruncat prin geamul unei braserii ├«n care pre╚Öedintele fusese v─âzut odat─â, ├«n vremuri mai bune, pe vremea c├«nd nu era ├«nc─â la Elysee. O nesf├«r╚Öit─â grev─â a transportului public ale c─ârei efecte am avut ghinionul s─â le verific direct ├«n g─âri ╚Öi sta╚Ťii de autobuz din vreo trei ora╚Öe franceze (nu e pl─âcut deloc). O sum─â nesf├«r╚Öit─â de alte proteste a c─âror gam─â se ├«ntinde de la ridicol-amuzant p├«n─â la periculos. Doi mini╚Ötri care au primit amenin╚Ť─âri cu moartea. Peste toate astea o ├«ncr├«ncenare general─â a societ─â╚Ťii franceze ╚Öi consensul imposibil de g─âsit.

Astea s├«nt condi╚Ťiile pe care, ├«nc─âp─â╚Ť├«nat la r├«ndu-i, guvernul francez a decis s─â le ignore ╚Öi s─â mearg─â ├«nainte cu o anun╚Ťat─â reform─â a pensiilor. Traseul legislativ e abia la ├«nceput dar, dac─â nu vor fi probleme ├«n parlament, modul de calcul al pensiilor francezilor se va schimba din var─â.

Asta va ├«nsemna c─â o sum─â important─â de categorii de salaria╚Ťi, de la balerine la conductori de tren, vor trebui s─â renun╚Ťe la regimul special de care se bucur─â ├«n prezent urm├«nd s─â fie transfera╚Ťi ├«ntr-un sistem ├«n care avantajele actuale (retragere timpurie, pensii mai mari) vor disp─ârea.

Sistemul public francez, ├«n fapt 42 de case separate, e un amestec bizantin de excep╚Ťii construit ├«n mul╚Ťi ani de zile ├«n func╚Ťie de capacitatea fiec─ârei categorii sociale vizate de a-╚Öi crea condi╚Ťii mai favorabile la un moment sau altul. Ceea ce propune guvernul e o variant─â mai echitabil─â ├«n care regulile de pensionare s─â fie cumva similare, iar anumite zone ale societ─â╚Ťii s─â fie compensate mai onest. Spre exemplu, dac─â legea va trece, fermierii, mamele care muncesc, liber-profesioni╚Ötii vor avea pensii mai mari. De asemenea, se instituie o pensie minim─â de 1000 de euro ce va fi permanent ajustat─â cu infla╚Ťia. V├«rsta de pensionare r─âm├«ne la 62 de ani, dar p├«n─â ├«n 2037 ea va cre╚Öte la 65. R─âm├«ne valabil─â retragerea mai devreme din c├«mpul muncii, ├«ns─â pensia nu va fi la fel de mare. Altfel spus, cine va munci mai mult va primi o pensie mai mare. Propunerea guvernului rezolv─â o problem─â pe care o au multe alte state europene: sustenabilitatea sistemului public de pensii ├«n condi╚Ťiile ├«n care durata de via╚Ť─â medie a popula╚Ťiei e ├«n cre╚Ötere ╚Öi, odat─â cu ea, nevoia de a g─âsi resurse financiare noi.

E, dintr-un punct de vedere, o reform─â ÔÇ×de st├«ngaÔÇť pentru c─â, reduc├«nd la maximum complexit─â╚Ťile, asigur─â o via╚Ť─â mai bun─â pentru mai mul╚Ťi oameni. Cu toate acestea, nu e deloc rar s─â vezi vorbinduÔÇĹse despre pre╚Öedintele Emmanuel Macron ├«n termeni ca ÔÇ×bancher fascistÔÇť, ÔÇ×ilegitimÔÇť, ÔÇ×dictatorÔÇť.

Observatorii scenei politice franceze au remarcat cum Macron a fost aproape disp─ârut din dezbatere, de╚Öi toate sectoarele de public ├«l identific─â ca personaj principal ├«n tentativa de reform─â promovat─â de guvern. A preferat s─â lase sarcina comunic─ârii publice ├«n zona guvernului ╚Öi a premierului Edouard Phillipe. Cu toate astea, frustrarea preziden╚Ťial─â ├«n fa╚Ťa rezisten╚Ťei acerbe a publicului a mai ie╚Öit uneori la suprafa╚Ť─â. ÔÇ×Dictatur─â? ├Äi invit s─â mearg─â ├«ntr-o dictatur─â adev─ârat─â s─â vad─â cum eÔÇť, le-a spus pre╚Öedintele jurnali╚Ötilor care ├«l ├«nso╚Ťeau ├«ntr-o c─âl─âtorie ├«n str─âin─âtate.

S├«nt cumva de ├«n╚Ťeles izbucniri de acest fel. Pre╚Öedintele e doar la primul mandat, iar un al doilea depinde de rezultatul performan╚Ťelor guvern─ârii. Iar Macron nu se poate pl├«nge c─â nu are condi╚Ťiile necesare. A c├«╚Ötigat cu o majoritate larg─â pre╚Öedin╚Ťia, parlamentul e dominat de alia╚Ťii s─âi, e liber s─â construiasc─â o societate mai bun─â. ├Äns─â b─ât─âlia pe care ╚Öi-a ales-o e grea, rezultatul imposibil de prev─âzut. Sondajele nu ajut─â nici ele foarte mult. Pre╚Öedintele se men╚Ťine ├«n zona unui 30 la sut─â pe care ├«╚Öi poate construi o strategie pentru a intra ├«n turul doi, ├«ns─â o majoritate a publicului francez se opune reformei pensiilor. Sigur, s├«nt ╚Öi mul╚Ťi francezi exaspera╚Ťi de nesf├«r╚Öitele greve ale angaja╚Ťilor din sectorul public ├«ns─â cele dou─â realit─â╚Ťi nu se contrazic. Po╚Ťi uneori s─â te enervezi ╚Öi pe oameni cu care e╚Öti de acord.

Foarte probabil chiar ╚Öi adversarii pre╚Öedintelui francez ├«i recunosc acestuia o oarecare doz─â de curaj, sau dac─â vre╚Ťi, un profil de juc─âtor care nu se teme s─â ri╚Öte. Perspectiva unei crize demografice e totu╚Öi ├«ndep─ârtat─â, sistemul de pensii nu e ├«n colaps iminent, ├«ns─â Macron prefer─â s─â o adopte ╚Öi s─â aplice o viziune pe termen lung. Beneficiile despre care aminteam mai sus nu se vor sim╚Ťi dec├«t t├«rziu, dincolo de un prezumtiv mandat secund al actualului ╚Öef de stat.

Pe de alt─â parte, de felul ├«n care Macron va reu╚Öi s─â ├«╚Öi apere ╚Öi implementeze ideea va depinde foarte mult direc╚Ťia ├«n care o vor lua multe alte guverne din Europa confruntate cu probleme similare. Urgen╚Ťa ├«n state ca Rom├ónia, de exemplu, unde popula╚Ťia nu numai c─â ├«mb─âtr├«ne╚Öte, dar alege ├«ntr-o propor╚Ťie nes─ân─âtoas─â s─â p─âr─âseasc─â ╚Ťara, e mult mai mare. La asta se adaug─â indecizia motivat─â de  team─â a  politicienilor care face ca subiectul reformei pensiilor s─â fie un cartof fierbinte de care nimeni nu vrea s─â se ating─â.

├Än Fran╚Ťa, pre╚Öedintele joac─â cu mandatul pe mas─â ├«n numele unui viitor de pe urma c─âruia nu va profita politic. Victorie sau e╚Öec, ceea ce face Macron ├«n politica intern─â e un model de comportament care poate inspira. Chiar dac─â nu va reu╚Öi, va putea spune la final ÔÇ×m─âcar am ├«ncercatÔÇť.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.