Partidul Democrat: caut un Donald Trump de încredere pentru Hillary Clinton

Publicat în Dilema Veche nr. 653 din 25-31 august 2016
Partidul Democrat: caut un Donald Trump de încredere pentru Hillary Clinton jpeg

Pe 26 septembrie, la Universitatea Hofstra, din marginea New York-ului, va avea loc prima dezbatere televizat─â ├«ntre cei doi candida┼úi principali la pre┼čedin┼úia Statelor Unite. Vor mai urma ├«nc─â dou─â asemenea dezbateri, pe 9 octombrie la St. Louis ┼či pe 19 octombrie la Las Vegas. ├Äntre ele, pe 4 octombrie, vor avea o dezbatere televizat─â ┼či candida┼úii la func┼úia de vicepre┼čedinte. Desigur, Donald Trump ┼či Hillary Clinton se preg─âtesc deja pentru aceste confrunt─âri.

Dezbaterile televizate au un rol important ├«n alegerile americane, chiar dac─â nu au o tradi┼úie at├«t de consistent─â pe c├«t ar p─ârea. Prima dezbatere televizat─â ├«ntre preziden┼úiabilii celor dou─â partide a avut loc ├«n 1960, c├«nd democratul J.F. Kennedy ┼či republicanul R. Nixon s au ├«nt├«lnit ├«ntr-un studio CBS din Chicago. ├Än acel an, au mai avut loc alte patru dezbateri televizate ├«ntre cei doi oameni politici. ├Än general, toat─â lumea a fost de acord c─â dezbaterile TV au fost c├«┼čtigate de Kennedy, a c─ârui charism─â, atitudine ┼či siguran┼ú─â de sine l-au zdrobit pur ┼či simplu pe Nixon, care a p─ârut transpirat, introvertit, moroc─ânos, suspicios. Interesant este, ├«ns─â, c─â acei americani care nu s-au uitat la televizor, dar au ascultat dezbaterile la radio, au concluzionat c─â Nixon fusese mai bun. De aici s-au desprins imediat dou─â concluzii perfect valabile ┼či ast─âzi. Prima, de ordin general, c─â alegerile preziden┼úiale se pot c├«┼čtiga la televizor, din moment ce ├«n mediul TV a c├«┼čtigat Kennedy, la radio a c├«┼čtigat Nixon, iar alegerile, ├«n final, au fost c├«┼čtigate de primul. A┼čadar, cine a c├«┼čtigat televizorul, a c├«┼čtigat alegerile. A doua concluzie, ├«n pandantul celei dint├«i, a fost aceea c─â, dac─â nu e┼čti bun la televizor, mai bine nu te mai duci la dezbatere pentru c─â, da, alegerile pot fi c├«┼čtigate, dar pot fi ┼či pierdute la televizor. Nixon a ├«n┼úeles perfect aceast─â lec┼úie ┼či, c├«nd a candidat din nou la pre┼čedin┼úia SUA, ├«n 1968 ┼či ├«n 1972, a refuzat dezbaterile TV. Cu contracandida┼úii s─âi democra┼úi. ┼×i bine a f─âcut, pentru c─â a┼ča, f─âr─â dezbateri TV, Nixon a c├«┼čtigat alegerile ┼či ├«n 1968, ┼či ├«n 1972. A┼čadar, dup─â primele dezbateri preziden┼úiale televizate din 1960, urm─âtoarele au avut loc abia ├«n 1976, c├«nd democratul Jimmy Carter l-a ├«nvins pe republicanul Gerald Ford. De atunci ┼či p├«n─â acum, toate alegerile preziden┼úiale americane au fost prefa┼úate de o serie de dezbateri ├«ntre cei doi candida┼úi ÔÇô uneori ap─âr├«nd ┼či un al treilea competitor ├«n dezbatere, ca, de pild─â, ├«n 1992, c├«nd al─âturi de democratul Bill Clinton ┼či republicanul George Bush a intrat ├«n dezbatere ┼či independentul Ross Perot.

Antrenamentul unui candidat pentru o asemenea dezbatere televizat─â, v─âzut─â adesea ca un fel de ÔÇ×final─âÔÇť de c─âtre oamenii de campanie care se ocup─â de comunicarea electoral─â, cuprinde simul─âri ale dezbaterii, organizate sub ochiul atent al propriei echipe. Aceste simul─âri se desf─â┼čoar─â ├«n condi┼úii c├«t se poate de apropiate celor din dezbaterea live, cu camere TV dispuse exact ca ├«n seara dezbaterii, care filmeaz─â din unghiurile ├«n care se va filma dezbaterea, cu lumini ┼či sonorizare. Este, dac─â vre┼úi, ca o repeti┼úie general─â a unei piese de teatru, ├«n care rolurile celorlal┼úi protagoni┼čti ai dezbaterii s├«nt ├«mp─âr┼úite ├«ntre membrii staff-ului de campanie al candidatului, care ┼čtiu foarte exact profilul ┼či interesul celui pe care ├«l joac─â. Ei se str─âduiesc s─â se comporte c├«t se poate de aproape de varianta cea mai ostil─â a comportamentului pe care personajul interpretat l-ar avea ├«n realitatea din seara dezbaterii. ├Än general, persoanele care interpreteaz─â rolul moderatorilor ┼či al contracandidatului s├«nt ├«ndemnate s─â se comporte un pic mai agresiv la adresa candidatului care se antreneaz─â dec├«t cel mai agresiv comportament imaginabil al personajului real. Evident, toat─â ├«nscenarea are scopul de a pune candidatul ├«ntr-un mediu dificil ┼či dezechilibrat ├«n defavoarea sa. Candidatul va trebui s─â fie capabil s─â r─âspund─â, spontan, dar cu lec┼úiile ├«nv─â┼úate, c├«t mai conving─âtor, ├«n cele mai dificile condi┼úii. Orice ├«mbl├«nzire a unuia dintre parametrii care compun o atmosfer─â ostil─â trebuie s─â par─â candidatului un plus de confort ┼či s─â-i dea un plus de ├«ncredere, de aceea el trebuie antrenat cu nervii ├«ntin┼či la maximum. Simularea dezbaterii reproduce exact dezbaterea real─â, cu limitele de timp ┼či eventualele pauze de publicitate, cu desf─â┼čur─âtor atent urmat de moderator. Echipa de campanie prive┼čte dezbaterea la televizor, dintr-o ├«nc─âpere al─âturat─â, pentru c─â ceea ce conteaz─â nu este ceea ce petrece propriu-zis ├«n sala de dezbatere, ci ceea ce se vede pe ecran. Zecile de milioane de votan┼úi v─âd dezbaterea la televizor, nu din sal─â. Dezbaterea simulat─â se ├«nregistreaz─â ┼či, dup─â ce se termin─â, ├«ncepe analiza ei. Candidatul este invitat s─â vizioneze ├«nregistrarea dezbaterii simulate ┼či prime┼čte sfaturile consilierilor s─âi. Apoi, cu sfaturile mai mult sau mai pu┼úin strategice asumate, se trece, de preferin┼ú─â ├«n ziua urm─âtoare, la o nou─â simulare. Rostul acestor repeti┼úii este extrem de important. O pot m─ârturisi ca unul care a luat parte la acest gen de antrenament pentru un candidat preziden┼úial ├«n Rom├ónia ┼či l-am putut vedea cum devenea, de la o repeti┼úie la alta, mai bun ┼či mai conving─âtor. ├Än final, ├«n dezbaterea real─â, televizat─â, de┼či apreciez c─â era cam la 80% din poten┼úialul s─âu de d├ębatteur, candidatul s-a impus categoric ├«n fa┼úa milioanelor de telespectatori rom├óni ┼či a reu┼čit s─â c├«┼čtige, la musta┼ú─â, cum se spune, alegerile.

Revenind la campania electoral─â american─â, o veste ie┼čit─â din interiorul echipei de campanie a lui Hillary Clinton, recunosc, m-a amuzat. Staff-ului ei ├«i este foarte dificil s─â g─âseasc─â un personaj care s─â-l joace c├«t mai bine pe Donald Trump ├«n sesiunile de simulare a dezbaterilor televizate. Cineva cu verbiajul s─âu, cu obr─âznicia sa, cu aplombul s─âu, cu doza lui de imprevizibil este greu de g─âsit. Echipei Clinton i-a fost relativ u┼čor s─â compun─â ceea ce Trump va spune candidatei democrate ├«n dezbaterea simulat─â. O va ataca personal, va pomeni de Monica Lewinski, de banii de pe Wall Street, o va ├«nvinov─â┼úi direct pentru moartea diploma┼úilor ┼či solda┼úilor americani la Benghazi ├«n 2012, o va face mincinoas─â ┼či o va acuza de ├«n┼čel─âciuni. Vorbele personajului Trump s├«nt, a┼čadar, preg─âtite, iar Clinton se antreneaz─â s─â r─âspund─â c├«t mai util acestui gen de atacuri, altfel foarte probabile. Problema este c─â nu e u┼čor s─â g─âse┼čti, printre apropia┼úii campaniei, ÔÇ×actorulÔÇť potrivit pentru acest rol. Pe de o parte, dup─â toate demnit─â┼úile pe care le a avut ├«n ultimii dou─âzeci de ani, Hillary Clinton este ├«nconjurat─â de colaboratori care se comport─â mai degrab─â amabil, s├«nt ┬şplini de respect, de nu chiar servili ÔÇô acestora le este imposibil s─â arunce cu noroi direct ├«n fa┼úa ┼čefei lor, chiar dac─â ┼čtiu c─â o fac anume pentru a o antrena ca s─â fie ├«n cea mai bun─â form─â la dezbaterea cu ÔÇ×inamiculÔÇť republican. Pe de alt─â parte, nu poate fi luat oricine, un oarecare din afara campaniei, s─â spunem. Aceste sesiuni de dezbateri simulate s├«nt discrete, la ele au acces doar oameni de mare ├«ncredere, iar discu┼úiile ┼či sfaturile consilierilor, precum ┼či r─âspunsurile preg─âtite de Clinton acestor atacuri s├«nt secrete. Dup─â cum secrete s├«nt ┼či atacurile pe care ea le va declan┼ča ├«mpotriva lui Trump. Or, oameni de ├«ncredere s├«nt foarte greu de g─âsit, mai ales c├«nd miza acestor dezbateri este at├«t de mare.

Foto: wikimedia commons

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.