Pandemia: vieţi salvate azi şi vieţi sacrificate în viitor…

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

De cîtva timp, cam de cînd în Franţa a fost decretată interdicţia de circulaţie după ora 18, convulsiile geopolitice ale lumii parcă mă interesează mai puţin. Am urmărit, ca şi alte milioane de oameni de pe planetă, instalarea lui Joe Biden la Casa Albă şi m-am bucurat că America îşi va asuma din nou multiplele roluri internaţionale pe care le-a avut înainte de Donald Trump. Marile întrebări pe care probabil fiecare om de pe planetă şi le pune însă acum sînt cînd scăpăm de virus? şi cînd vom putea trăi din nou ca înainte de apariţia virusului?

Din ceea ce spun mulţi editorialişti şi experţi rezultă că victoria sanitară împotriva virusului nu va însemna şi o revenire automată la viaţa de dinainte. S-ar putea ca la sfîrşitul acestui an virusul să fie lichidat prin vaccinarea masivă a populaţiei. Dar consecinţele acestei epidemii s-ar putea să fie resimţite încă zece sau douăzeci de ani. Am găsit această opinie şi într-o carte apărută recent în Franţa, semnată de editorialistul, jurnalistul şi omul de teatru Christophe Barbier. Titlul eseului său, apărut la Editura Fayard, echivalează cu o constatare dramatică: Tiraniile epidemiei – Libertăţile noastre sacrificate.

Ceea ce Christophe Barbier aduce nou în eseul său nu este atît observaţia că lumea a acceptat fără să crîcnească restricţii de tot felul, ci faptul că epidemia ascunde un „război între generaţii”. Editorialistul francez nu îndeamnă la revoltă, departe de el acest gînd. Dar se întreabă totuşi dacă nu cumva în viitor nu vom avea mai multe vieţi distruse de consecinţele economice, culturale, sociale, psihologice ale pandemiei decît vieţile salvate în ultimele 12 luni prin carantină şi alte măsuri drastice. Generaţia de după al Doilea Război Mondial s-a bucurat (cel puţin în Europa şi în America de Nord) de condiţii de viaţă incomparabil mai bune decît tot ce a trăit omenirea pînă în 1945, dar tot ea s-ar putea să pregătească un dezastru pentru generaţia aflată acum la vîrsta studiilor şi a intrării în viaţa activă. Citez din ce spune Christophe Barbier: „Prin supunerea noastră în faţa noii ordini sanitare, rezultat al unei opţiuni colective, noi am optat pentru securitatea bătrînilor în detrimentul viitorului tinerilor. Indiferent dacă avem de-a face aici cu o formă de umanism sau cu o formă de orbire, acest arbitraj avînd aparenţe altruiste disimulează dictatura unei generaţii privilegiate, cea numită şi baby-boomers”.

Pentru moment este prea devreme ca să poată fi făcut procesul celor care, aflaţi la putere, au gestionat criza sanitară. Dar presimt că acest lucru va veni foarte curînd, imediat ce mecanismele democraţiei vor începe din nou să funcţioneze „normal”. S-ar putea să aflăm într-o bună zi că epidemia putea fi oprită şi fără suprimarea aproape totală a vieţii culturale şi sociale, a vacanţelor şi a călătoriilor, a activităţilor sportive şi a vieţii universitare. Deseori, în presa franceză, am întîlnit reflecţii de genul: Cum de a fost posibil ca noi, francezii, care avem faima că ne revoltăm repede şi uneori pentru lucruri mărunte, să fim de data aceasta atît de disciplinaţi şi să acceptăm în masă toate ordinele sanitare venite din partea executivului şi a autorităţilor medicale?

Cotidianul Le Figaro a publicat în cursul lunii ianuarie un articol despre un interesant fenomen: cel al restaurantelor clandestine. Cum barurile şi restaurantele sînt închise în Franţa de la sfîrşitul anului trecut, unii patroni au decis să intre într-un fel de „rezistenţă” şi să primească totuşi un număr restrîns de clienţi pe bază de prietenii şi de recomandări. Informaţiile circulă probabil în mod discret, cineva care a luat deja masa într-un astfel de restaurant clandestin îşi informează prietenii buni, iar aceştia, la rîndul lor, după ce se bucură de un astfel de moment devenit aproape o formă de lux, îşi iniţiază şi alte cunoştinţe apropiate. Mă întreb dacă nu cumva, în curînd, nu vor apărea şi săli de teatru clandestine, şi săli de concert clandestine, şi săli de sport clandestine…   

Scriu aceste rînduri într-un moment cînd francezii sînt pregătiţi psihologic pentru o a treia carantină, dar li se promite şi vaccinarea integrală pînă cel tîrziu în luna august. Deci, dacă vaccinurile sînt eficiente, dacă şi în toate celelalte ţări ale Europei anul acesta va fi unul al vaccinărilor, prin noiembrie sau decembrie se va vedea o ieşire din tunel. Cu condiţia ca între timp să nu apară alte variante de virus, dat fiind că umanitatea a deschis, prin modul ei de viaţă, un fel de cutie virală a Pandorei. În eseul său, Christophe Barbier semnalează cîteva paradoxuri şi incită la o reflecţie cît mai serioasă pe marginea lor. Globalizarea, spune el, a favorizat circulaţia virusului şi se află la originea pandemiei. Dar tot globalizarea a favorizat şi crearea vaccinurilor într-un timp record, prin eforturile reunite ale multor specialişti. Uniunea Europeană, în acest moment, prezintă imaginea unui sistem blocat, a unor state baricadate, cu totala suspendare a liberei circulaţii în interiorul ei şi a libertăţilor individuale în fiecare ţară în parte. S-ar putea însă ca exact din această criză sanitară să renască ideea europeană şi să se formeze embrionul unei naţiuni europene aderînd în primul rînd la ideea de solidaritate. Epidemia a mai însemnat o totală discreditare a populiştilor, şi nu doar în Europa. Toţi cei care iniţial au aplaudat declaraţiile excentrice şi uneori inconştiente ale unor lideri precum Donald Trump, Boris Johnson sau Jair Bolsonaro au pierdut din credibilitate, s-a dovedit că soluţiilor lor pentru ieşirea din criză nu au fost bune.

Personal, ceea ce îmi dă încredere în viitor este faptul că de o vreme pandemia începe să devină, mai ales pe reţelele de socializare, obiectul unor copioase anecdote, clipuri şi alte creaţii umoristice. Dar este ştiut că, în context de dictatură, umorul reprezintă o sursă de oxigen.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.