Pandemia care ne obligă la reflecţie: ce lecţie pentru umanitate?

Publicat în Dilema Veche nr. 839 din 19 - 25 martie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Dacă ONU, sau alte organizaţii internaţionale, sau un grup de lideri ar fi propus în acest an 2020 o „pauză“ generală de două luni în aproape toate domeniile de activitate, pentru o reflecţie comună aprofundată legată de viitorul omenirii, iniţiativa ar fi fost considerată ca venind din gura unor nebuni. COVID-19 a reuşit să stopeze pentru un timp scurt o maşină lansată într-un ritm din ce în ce mai accelerat spre o prăpastie. Este vorba de modelul nostru de viaţă globalizat pe care mulţi specialişti nu-l consideră capabil să dureze mai mult de o sută de ani.

Dacă tot a reuşit epidemia de COVID-19 să pună în carantină principalele puteri economice ale lumii, acest timp ar merita investit cu folos. Există deja numeroase apeluri în acest sens. Ele sună cam aşa: să ne gîndim în aceste zile şi în aceste săptămîni cum să facem ca după eradicarea virusului să începem să trăim altfel.

În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a făcut, în cadrul unei alocuţiuni televizate, declaraţii în ruptură radicală cu viziunea sa economică de pînă acum. Există domenii, a spus el, pe care nu trebuie să le lăsăm în malaxorul competiţiei şi al economiei de piaţă. Sănătatea şi corolarul ei, alimentaţia, sînt două dintre ele. Ar fi o „nebunie“ ca statul să renunţe la control în aceste două privinţe sau să permită ca ele să fie gestionate de alte ţări sau de firme private. El se referea cu siguranţă, printre altele, la faptul că industria farmaceutică europeană depinde în mare măsură, în prezent, de China, unde sînt produse între 80 şi 85% din substanţele intrînd în compoziţia medicamentelor utilizate pe vechiul continent. Într-o manieră solemnă, apreciată de majoritatea francezilor şi a mediilor de informare, şeful statului francez a mai vorbit despre necesitatea unei „deglobalizări“. Epidemia pune în plină lumină faliile „actualului model de dezvoltare“, a subliniat Emmanuel Macron. Mai mult ca sigur că şi în numele acestei convingeri el a propus o reuniune de urgenţă a grupului G7, sub forma unei videoconferinţe.

Gesturi fără precedent vin şi din Germania, unde cancelara Angela Merkel pare să fi abandonat total unele principii de gestiune strictă. Statul deschide o linie de credite de 550 de miliarde de euro pentru a-şi sprijini întreprinderile, ceea ce în ochii experţilor apare ca o măsură fără precedent de la al Doilea Război Mondial încoace, cînd americanii au investit masiv în reconstrucţia economiei germane. S-a terminat deci cu dogma deficitului bugetar zero, ceea ce pentru comentatorii avizaţi înseamnă un viraj doctrinal radical la Berlin.

Virusul cu numele de cod COVID-19 ne mai obligă însă şi la alte reflecţii, de natură oarecum filozofică. Maxime Tandonnet, istoric, eseist şi înalt funcţionar francez, scrie următoarele în Le Figaro: „Coronavirusul este, de asemenea, o imensă lecţie de modestie pentru omul modern convins că poate fi stăpîn pe natură şi pe propriul destin. Această criză planetară demonstrează că istoria, în pofida rapidelor progrese tehnologice, rămîne în cel mai înalt grad incontrolabilă“.

Ar merita poate să publicăm o antologie cu astfel de analize grave şi interesante formulate în ultimele două săptămîni, de cînd a devenit clar că Europa este noul epicentru al epidemiei. Lumea noastră rămîne fragilă… Tot ce am construit se poate prăbuşi ca un castel de cărţi de joc… Riscăm şi noi, cetăţenii secolului al XXI-lea din ţările dezvoltate, ca şi generaţiile care au cunoscut cele două războaie mondiale sau alte drame majore de pe planetă, să devenim prizonierii unor dezastre ireversibile… Aş spune că în prezent plouă în spaţiul mediatic cu astfel de concluzii, şi ar fi efectiv dureros ca, după extincţia virusului, omenirea să-şi reia stilul de viaţă de dinaintea epidemiei, ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat.

În Europa, timp de multe decenii conceptul de naţiune a fost supus tuturor criticilor şi considerat uneori sursa tuturor dezastrelor. Acum, însă, acest termen îşi recapătă brusc titlul de nobleţe. În faţa expansiunii virusului, naţiunea şi-a redobîndit calitatea de spaţiu protector. Oamenii s-au repliat în apartamentele lor şi în spatele unor frontiere reactivate, dar nu oricum, ci motivaţi de un elan de solidaritate pe care numai ideea de familie şi de naţiune îl pot insufla. Italienii, cînd îşi dau „întîlnire“ în balcoane și cîntă împreună în cursul după-amiezii, reamintesc de fapt că apartenenţa la o naţiune este o sursă de energie şi de speranţă. Sintagme precum „Spaţiul Schengen“ sau „societate deschisă“, sau „liberă circulaţie“ şi-au pierdut brusc din magia de altădată. În momente dificile, cum este cazul acum, frontiera, suveranitatea şi naţiunea formează un trio benefic. El mai are ceva de spus, deşi era pus la naftalină, şi merită să-i ascultăm argumentele.

În acest context de pandemie, arăta un editorialist în publicaţia umoristică Charlie Hebdo, în ciuda marelui număr de victime şi al haosului economic planetar, merită să vedem şi „partea plină a paharului“. De exemplu, faptul că deasupra unor vaste regiuni din China a dispărut norul toxic. Dacă am putea consulta cu un stetoscop plămînii planetei, am observa că, în ciuda coronavirusului, Terra respiră mai bine decît cu trei luni în urmă. Iată altă lecţie teribilă, conţinînd o dilemă tulburătoare. A fost nevoie ca mii de plămîni umani să se sufoce cangrenaţi de COVID-19 pentru ca plămînii planetei să se poată umple cu ceva mai mult oxigen. Oare omul este condamnat să devină un idiot planetar total, incapabil să asigure şi sănătatea planetei cînd îi merge lui bine?

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Make Europe Great Again
O reacție a existat la Beijing, care a impus tarife retaliatorii unor produse americane.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Să ne facem ruși!
Dacă nu credeţi, căutaţi, pe YouTube, filmuleţul în care Vladimir Putin cîntă, la un concert de binefacere, melodia „Blueberry Hills“.
Frica lui Putin jpeg
Teatrul şi politica
Cît despre sintagma „scena politică”, aceasta a devenit atît de banală şi de tocită de utilizarea continuă, încît nici nu o mai luăm în seamă.
AFumurescu prel jpg
Modelul vulturului-furnică
N-aveți încă pe ceas aplicația cu Eminescu?
m simina jpg
Darul din istorie
Dacă darurile nu sînt acceptate sau gestul nu devine reciproc la un momentdat, relația în cauză poate avea de suferit.
Iconofobie jpeg
O îndeletnicire plină de surprize
De ce oferă jocul „plăcere”, suplinind, s-ar zice, în plan imaginar, o realitate mai curînd frustrantă?
„Cu bule“ jpeg
Piua
Un cuvînt care denumește, în sensul său concret, un recipient greu, folosit pentru zdrobire, ajunge astfel să exprime eliberarea din constrîngerile jocului.
HCorches prel jpg
Primiți cu educația preșcolară?
Durerea pe care însă o resimte sistemul este că familia percepe grădinița în cu totul alți termeni.
radu naum PNG
Iar pleacă nemții acasă?
Există, legat de nemţi, cîteva idei fixe rezistente la orice bacterii ale raţiunii şi evidenţei. Una e că fac cele mai bune şi mai fiabile maşini.
p 7 Taipei, Taiwan WC jpg
Război pentru Taiwan?
SUA ar trebui să descurajeze în continuare independența formală a Taiwanului
Comunismul se aplică din nou jpeg
Frustrări individuale și naționale
Necazul e că nu întotdeauna frustratul aflat în drum spre vîrful puterii e recunoscut de populație.
640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.