Pacea într-o epocă a extremelor

Michel ROCARD
Publicat în Dilema Veche nr. 551 din 4-10 septembrie 2014
Pacea într o epocă a extremelor jpeg

Tr─âim ├«ntr-o vreme a progresului ┼či a nebuniei. De la trenuri de mare vitez─â p├«n─â la robotul de cercetare a planetei Marte, omenirea are un apetit neobosit pentru a ├«mpinge limitele ┼či a dep─â┼či recorduri. ├Äns─â, de┼či ambi┼úia puternic─â poate determina progresul, poate, de asemenea, s─â alimenteze nes─âbuin┼úa ┼či devastarea la scar─â mare, dup─â cum vedem ├«n prezent ├«n Irak, Siria, Gaza, vestul Chinei ┼či ├«n alte locuri. ├Äntr-o epoc─â a extremelor, cum putem dob├«ndi pacea?

Un lucru este sigur: comunitatea interna┼úional─â iese ├«n pierdere. Un num─âr incredibil de mare de ┼ú─âri au refuzat, pur ┼či simplu, s─â ajute la rezolvarea numeroaselor conflicte care afecteaz─â lumea, ├«n special cele din Orientul Mijlociu. Acelea care au intervenit ÔÇô fie din motive esen┼úial strategice, cum este cazul Statelor Unite, sau dintr-un sentiment de obliga┼úie de a proteja societ─â┼úile implicate, ca ├«n cazul Fran┼úei ÔÇô nu au g─âsit ├«nc─â o abordare eficient─â. Unele au c─âutat chiar s─â prelungeasc─â conflictele, crez├«nd c─â asta serve┼čte propriilor interese na┼úionale.

Evident, concentrarea pe interesele na┼úionale nu e potrivit─â pentru a tempera extremismul religios, pentru a limita suferin┼úa oamenilor ┼či a preveni deteriorarea societ─â┼úilor. Av├«nd ├«n vedere factorii care alimenteaz─â tulbur─ârile de ast─âzi ÔÇô lupta islamului cu modernitatea, credin┼úa ira┼úional─â ├«n eficien┼úa for┼úei ├«n a rezolva probleme, ┼či teama foarte r─âsp├«ndit─â, deseori provenind din diferen┼úe religioase ÔÇô, abordarea miriadei de probleme ale Marelui Orient Mijlociu ├«ncepe cu liderii religio┼či, nu cu cei politici.

Fire┼čte, islamul nu este singura religie care a f─âcut eforturi legate de modernitate. De fapt, majoritatea credin┼úelor majore ÔÇô de la iudaism, la cre┼čtinism ┼či la confucianism ÔÇô s-au n─âscut din dorin┼úa de a men┼úine o ordine sociopolitic─â stabilit─â. (Budismul este o excep┼úie remarcabil─â ÔÇô fiind mai mult o filozofie dec├«t o religie ÔÇô, care s-a n─âscut din respingerea structurii inegale ┼či violente a societ─â┼úilor brahmane.)

├Äns─â, ├«n aceea┼či m─âsur─â ├«n care liderii religio┼či se ├«mpotrivesc cu ├«nver┼čunare schimb─ârilor, for┼úele de dezvoltare economic─â ┼či social─â s├«nt de neoprit, iar transformarea rela┼úiilor dintre sexe, genera┼úii ┼či clase este inevitabil─â. Alte grup─âri s-au ├«mp─âcat cu aceast─â imuabil─â realitate mai rapid dec├«t islamul.

Evreii, c─ârora le-a lipsit mult timp propriul teritoriu, au g─âsit modernitatea ├«n alt─â parte, apoi au adus-o ├«n Israel. ├Än China, de┼či clericii ┼či solda┼úii au blocat de secole dezvoltarea, interzic├«nd orice contact extern, ascensiunea unui regim anticlerical a deschis, ├«n sf├«r┼čit, calea c─âtre modernitate. ┼×i, dup─â o lupt─â lung─â ┼či dificil─â, conduc─âtorii cre┼čtini au recunoscut, ├«n cele din urm─â, nevoia unei reforme.

Pentru islam, acest pas a fost mult mai dificil. Conduc─âtorii politici ┼či militari au reu┼čit s─â adune clericii islamici ├«n spatele opozi┼úiei la reforma religioas─â, reduc├«ndu-i la t─âcere pe cei care au ├«ndr─âznit s─â li se ├«mpotriveasc─â. Acest lucru a constr├«ns progresul social, politic ┼či economic, pentru mul┼úi musulmani, ├«n special pentru femei.

Ca s─â ├«nr─âut─â┼úeasc─â lucrurile, ├«n secolul al XIX-lea ┼či la ├«nceputul secolului XX, mare parte din lumea musulman─â fusese subjugat─â de puterile imperiale europene. Cum era de a┼čteptat, aceast─â umilin┼ú─â a alimentat furia din societ─â┼úile tot mai fragmentate, unele grup─âri ajung├«nd la concluzia c─â trebuie s─â dezl─ân┼úuiasc─â un r─âzboi sf├«nt ├«mpotriva p─âg├«nilor din Occident.

Cu toate acestea, ├«n ┼ú─âri ca Irak, Siria ┼či Egipt, puterile seculare au ├«ng─âduit coabitarea credincio┼čilor, cel pu┼úin pentru o perioad─â. ┼óara occidental─â care a colonizat Lebanonul, Fran┼úa, a reu┼čit chiar s─â angajeze fiecare comunitate religioas─â ├«ntr-un acord pentru coabitare stabil─â ÔÇô un plan care a inspirat eforturi similare ├«n Algeria ┼či ├«n Iran, sub Shah.

├Äns─â pentru puterile occidentale, ├«n special pentru Statele Unite, p─âstrarea acestor aranjamente delicate a trecut pe planul doi, ├«n avantajul intereselor strategice, ├«n special privind accesul la petrolul din regiune. Dac─â aceste ┼ú─âri ar c─âuta, precum sus┼úin guvernele lor, s─â ├«mbun─ât─â┼úeasc─â via┼úa popula┼úiilor arabe, atunci ar fi promovat coabitarea, secularitatea ┼či stabilitatea. ├Än schimb, ele au lansat interven┼úii militare destabilizatoare, sub pretextul de a ├«ncuraja democra┼úia, distrug├«nd balan┼úa fragil─â dintre grup─ârile religioase ┼či etnice, ├«n ┼ú─âri precum Irak ┼či Siria.

Drept urmare, guvernele conduse de grup─âri sunnite, care se bucuraser─â de sprijinul occidental, ├«n schimbul unor tranzac┼úii petroliere mai mult dec├«t profitabile ÔÇô ├«n special Arabia Saudit─â ┼či Egiptul ÔÇô, au devenit inamicii ┼čii┼úilor ┼či ai misiunii acestora, sprijini┼úi de Iran pentru a-┼či rec─âp─âta demnitatea ┼či identitatea. Rusia, cu ai s─âi 9,4 milioane de musulmani, a sprijit de asemenea ┼čii┼úii, sper├«nd c─â ascensiunea acestora va submina influen┼úa Occidentului asupra lumii arabe.

Pe m─âsur─â ce lupta islamului contra modernit─â┼úii a dus la conflicte, faptul c─â Israelul a ├«mbr─â┼úi┼čat progresul economic, tehnologic ┼či social i-a permis s─â c├«┼čtige cinci r─âzboaie f─âr─â a fi trebuit s─â negocieze vreun tratat de pace. Pentru Israel, frica este esen┼úial─â, at├«t ca surs─â de motivare ÔÇô ei dator├«ndu-i pozi┼úia sa ├«ntre ┼ú─ârile arabe ÔÇô, c├«t ┼či ca surs─â de protec┼úie, prin statutul s─âu de putere nuclear─â clandestin─â.

├Äns─â, dup─â cum dovede┼čte recenta izbucnire de violen┼úe din Gaza, exist─â o limit─â a capacit─â┼úii fricii de a ├«ndep─ârta conflictul. ├Än multe cazuri, teama alimenteaz─â chiar mai mult─â violen┼ú─â.

De asemenea, precum eviden┼úiaz─â luptele continue din ┼ú─âri precum Siria ┼či Irak, folosirea for┼úei nu este o strategie eficient─â de rezolvare a problemelor. De┼či for┼úa atent m─âsurat─â poate, uneori, s─â atenueze costurile ├«n vie┼úi umane ale unui conflict, lucrul de care avem cu adev─ârat nevoie este compromisul, bazat pe ├«n┼úelegerea faptului c─â un mediu stabil ┼či lipsit de conflicte este ├«n interesul tuturor.

Totu┼či, ├«nainte s─â poat─â ap─ârea orice compromis politic, e nevoie de o anumit─â m─âsur─â de reconciliere religioas─â. De┼či liderii par a fi din ce ├«n ce mai dispu┼či s─â comunice unul cu altul, nu s-a discutat prea mult despre pace. Este vremea ca credincio┼čii s─â-┼či bat─â la cap clericii ÔÇô ┼či ca necredincio┼čii s─â-i s├«c├«ie pe cei care cred ÔÇô ca s─â asigure ceea ce nu poate face nici un politician: porunca de a respecta to┼úi oamenii, indiferent de credin┼úa lor.

Michel Rocard a fost prim-ministru al Fran┼úei ┼či a condus Partidul Socialist Francez.

┬ę Project Syndicate, 2014
www.project-syndicate.org 

traducere de Cristina ┼×TEFAN  

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
Sta┼úiunea balnear─â construit─â de la zero ├«ntr-un ora┼č din Ardeal. C├ónd vor sosi primii turi┼čti FOTO
Autorit─â┼úile din Alba au mai f─âcut un pas ├«n procesul de finalizare a unei investi┼úii ├«n valoare de circa 35 de milioane de lei privind construc┼úia sta┼úiunii de b─âi s─ârate din ora┼čul Ocna Mure┼č.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.