„Ororile istoriei pot să revină în Europa“ - interviu cu Philippe GUSTIN

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

M-am întîlnit săptămîna trecută, la două zile de la atentatele de la Bruxelles, cu fostul ambasador al Franței, Philippe Gustin. El a lansat la București cartea Franța-Germania, cum să relansăm motorul Europei, scrisă împreună cu Stephan Martens, profesor de civilizație germană la Universitatea Cergy-Pontoise. A rezultat o discuție interesantă, despre valorile și despre viitorul Europei. Dar și despre rolul Franţei și Germaniei în resuscitarea modelului european.

Domnule ambasador, sîntem cu toții sub puternica impresie a atentatelor de marți de la Bruxelles, din inima Uniunii Europene. Care vor fi consecințele pentru construcția europeană?

Din păcate, pe lîngă criza financiară, criza migranților sau Brexitul, terorismul este astăzi unul din marile pericole. Acest pericol ar trebui să ne facă să reflectăm asupra unei alte maniere de a concepe Europa, pe care pînă acum am considerat-o liberală, cu valori puternice în ce privește libertatea și democrația. Dar sîntem obligați să constatăm că valorile pe care noi, europenii, le credeam universale, iată că nu sînt. Și aceasta inclusiv pentru unii tineri europeni care comit aceste atentate. Toate aceste aspecte trebuie să ne determine să punem în prim-plan un element fundamental, și anume securitatea europenilor.

Dumneavoastră vorbiți despre criza motorului franco-german al Uniunii Europene. Să fie aceasta motivația principală pentru criza Europei?

Pînă acum, cuplul franco-german a reușit de fiecare dată să găsească un compromis propriu și, mai ales, a reușit să-l facă acceptat de către ceilalți membri ai UE. Și aceasta, plecînd de la pozițiile inițiale ale celor două țări, care adesea erau foarte diferite – de exemplu, pe problema reunificării Germaniei, în chestiunea extinderii UE în țările central și est-europene, cum a fost și cazul României. Așadar, în perioada dificilă pe care o trăim astăzi, profesorul Stephan Martens și cu mine, cei care am scris această carte, facem un apel către Franța și Germania să se trezească, să comunice și să se înțeleagă din nou, astfel încît motorul european să repornească.

Această slăbiciune despre care vorbeați este una a liderilor, a instituțiilor, a societăților?

Cîte puțin din fiecare. Eu spun mereu că UE este precum gazul și electricitatea: abia cînd nu le avem ne dăm seama cît sînt de importante. Din păcate, am ajuns astăzi în situația în care Europa rămîne atractivă pentru cei care nu sînt în UE, în special pentru țările din Balcani, dar și pentru refugiați, care, iată, vin în Europa, nu se duc în Arabia Saudită sau în Qatar, de exemplu. Se duc în Europa. Dar Europa nu mai este atractivă pentru europenii care nu mai au un vis european. Europa nu mai este visul europenilor sau, în orice caz, nu mai există suficientă încredere în ceea ce Europa unită a adus, și anume în primul rînd pacea. Trebuie să păstrăm și să prețuim ceea ce avem. Să păstrăm și să protejăm această libertate, această democrație care domnește în spațiul european și care ar putea astăzi, în orice moment, să fie repusă în discuție. Nimic nu este veșnic. Eu sînt istoric și dacă ne uităm în istorie pe termen lung, absolut totul poate fi repus în discuție. Iar cele mai groaznice orori pot, din păcate, să revină astăzi pe continentul nostru, dacă nu sîntem atenți.

Dar ce pot face în mod special cele două mari țări europene pentru a lupta mai eficient contra terorismului?

Trebuie mai întîi să conștientizeze foarte bine fenomenul, să construim o casă comună pe care să o păzim împreună. Dau mereu exemplul împăratului Franz Joseph și veți vedea că asta privește și România. Cînd a fost construit Imperiul, Franz Joseph avea inamici la graniță, Imperiul Rus, Imperiul Otoman. Ei bine, la vremea aceea el a pus la punct adevărate granițe, cu grăniceri din toate țările imperiului și de aceea în România există mici enclave cehe, slovace etc. De ce a făcut asta? Mai întîi pentru că era îngrijorat de corupție și credea că oamenii aduși din alte colțuri ale imperiului vor fi mai greu de corupt, dar a făcut-o și într-o logică absolut normală, coerentă, de solidaritate între țări. Deci Franța și Germania trebuie în primul rînd să reflecteze la ce va urma după Schengen, pentru că este evident că sistemul Schengen nu poate rezista în forma  de acum.

Care ar fi mesajul-cheie al cărții dumneavoastră?

Mesajul-cheie este că astăzi noi toți trebuie să ne întrebăm ce fel de Uniune Europeană ne dorim în viitor. Vrem să mergem către și mai multă integrare, adică să construim o Europă cu competențe comune în toate domeniile pe care le-am enumerat mai sus? Iar întrebarea subsidiară este: cine vine în barca aceasta? Vorbim despre 28 de țări, vor fi șase țări? Vor fi țările din zona euro? Sau abandonăm pur și simplu visul european, ceea ce, desigur, nu-mi doresc? Dar această opțiune există – iar cînd susțin aceste conferințe se creează discuții cu sala și văd deseori adevărați europeni, dar care au mari îndoieli că actualul model mai poate continua.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.