ÔÇ×Ororile istoriei pot s─â revin─â ├«n EuropaÔÇť - interviu cu Philippe GUSTIN

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
De ce nu trebuie blama┼úi votan┼úii bucure┼čteni jpeg

M-am ├«nt├«lnit s─âpt─âm├«na trecut─â, la dou─â zile de la atentatele de la Bruxelles, cu fostul ambasador al Fran╚Ťei, Philippe Gustin. El a lansat la Bucure╚Öti cartea Fran╚Ťa-Germania, cum s─â relans─âm motorul Europei, scris─â ├«mpreun─â cu Stephan Martens, profesor de civiliza╚Ťie german─â la Universitatea Cergy-Pontoise. A rezultat o discu╚Ťie interesant─â, despre valorile ╚Öi despre viitorul Europei. Dar ╚Öi despre rolul Fran┼úei ╚Öi Germaniei ├«n resuscitarea modelului european.

Domnule ambasador, s├«ntem cu to╚Ťii sub puternica impresie a atentatelor de mar╚Ťi de la Bruxelles, din inima Uniunii Europene. Care vor fi consecin╚Ťele pentru construc╚Ťia european─â?

Din p─âcate, pe l├«ng─â criza financiar─â, criza migran╚Ťilor sau Brexitul, terorismul este ast─âzi unul din marile pericole. Acest pericol ar trebui s─â ne fac─â s─â reflect─âm asupra unei alte maniere de a concepe Europa, pe care p├«n─â acum am considerat-o liberal─â, cu valori puternice ├«n ce prive╚Öte libertatea ╚Öi democra╚Ťia. Dar s├«ntem obliga╚Ťi s─â constat─âm c─â valorile pe care noi, europenii, le credeam universale, iat─â c─â nu s├«nt. ╚śi aceasta inclusiv pentru unii tineri europeni care comit aceste atentate. Toate aceste aspecte trebuie s─â ne determine s─â punem ├«n prim-plan un element fundamental, ╚Öi anume securitatea europenilor.

Dumneavoastr─â vorbi╚Ťi despre criza motorului franco-german al Uniunii Europene. S─â fie aceasta motiva╚Ťia principal─â pentru criza Europei?

P├«n─â acum, cuplul franco-german a reu╚Öit de fiecare dat─â s─â g─âseasc─â un compromis propriu ╚Öi, mai ales, a reu╚Öit s─â-l fac─â acceptat de c─âtre ceilal╚Ťi membri ai UE. ╚śi aceasta, plec├«nd de la pozi╚Ťiile ini╚Ťiale ale celor dou─â ╚Ť─âri, care adesea erau foarte diferite ÔÇô de exemplu, pe problema reunific─ârii Germaniei, ├«n chestiunea extinderii UE ├«n ╚Ť─ârile central ╚Öi est-europene, cum a fost ╚Öi cazul Rom├óniei. A╚Öadar, ├«n perioada dificil─â pe care o tr─âim ast─âzi, profesorul Stephan Martens ╚Öi cu mine, cei care am scris aceast─â carte, facem un apel c─âtre Fran╚Ťa ╚Öi Germania s─â se trezeasc─â, s─â comunice ╚Öi s─â se ├«n╚Ťeleag─â din nou, astfel ├«nc├«t motorul european s─â reporneasc─â.

Aceast─â sl─âbiciune despre care vorbea╚Ťi este una a liderilor, a institu╚Ťiilor, a societ─â╚Ťilor?

C├«te pu╚Ťin din fiecare. Eu spun mereu c─â UE este precum gazul ╚Öi electricitatea: abia c├«nd nu le avem ne d─âm seama c├«t s├«nt de importante. Din p─âcate, am ajuns ast─âzi ├«n situa╚Ťia ├«n care Europa r─âm├«ne atractiv─â pentru cei care nu s├«nt ├«n UE, ├«n special pentru ╚Ť─ârile din Balcani, dar ╚Öi pentru refugia╚Ťi, care, iat─â, vin ├«n Europa, nu se duc ├«n Arabia Saudit─â sau ├«n Qatar, de exemplu. Se duc ├«n Europa. Dar Europa nu mai este atractiv─â pentru europenii care nu mai au un vis european. Europa nu mai este visul europenilor sau, ├«n orice caz, nu mai exist─â suficient─â ├«ncredere ├«n ceea ce Europa unit─â a adus, ╚Öi anume ├«n primul r├«nd pacea. Trebuie s─â p─âstr─âm ╚Öi s─â pre╚Ťuim ceea ce avem. S─â p─âstr─âm ╚Öi s─â protej─âm aceast─â libertate, aceast─â democra╚Ťie care domne╚Öte ├«n spa╚Ťiul european ╚Öi care ar putea ast─âzi, ├«n orice moment, s─â fie repus─â ├«n discu╚Ťie. Nimic nu este ve╚Önic. Eu s├«nt istoric ╚Öi dac─â ne uit─âm ├«n istorie pe termen lung, absolut totul poate fi repus ├«n discu╚Ťie. Iar cele mai groaznice orori pot, din p─âcate, s─â revin─â ast─âzi pe continentul nostru, dac─â nu s├«ntem aten╚Ťi.

Dar ce pot face ├«n mod special cele dou─â mari ╚Ť─âri europene pentru a lupta mai eficient contra terorismului?

Trebuie mai ├«nt├«i s─â con╚Ötientizeze foarte bine fenomenul, s─â construim o cas─â comun─â pe care s─â o p─âzim ├«mpreun─â. Dau mereu exemplul ├«mp─âratului Franz Joseph ╚Öi ve╚Ťi vedea c─â asta prive╚Öte ╚Öi Rom├ónia. C├«nd a fost construit Imperiul, Franz Joseph avea inamici la grani╚Ť─â, Imperiul Rus, Imperiul Otoman. Ei bine, la vremea aceea el a pus la punct adev─ârate grani╚Ťe, cu gr─âniceri din toate ╚Ť─ârile imperiului ╚Öi de aceea ├«n Rom├ónia exist─â mici enclave cehe, slovace etc. De ce a f─âcut asta? Mai ├«nt├«i pentru c─â era ├«ngrijorat de corup╚Ťie ╚Öi credea c─â oamenii adu╚Öi din alte col╚Ťuri ale imperiului vor fi mai greu de corupt, dar a f─âcut-o ╚Öi ├«ntr-o logic─â absolut normal─â, coerent─â, de solidaritate ├«ntre ╚Ť─âri. Deci Fran╚Ťa ╚Öi Germania trebuie ├«n primul r├«nd s─â reflecteze la ce va urma dup─â Schengen, pentru c─â este evident c─â sistemul Schengen nu poate rezista ├«n forma  de acum.

Care ar fi mesajul-cheie al c─âr╚Ťii dumneavoastr─â?

Mesajul-cheie este c─â ast─âzi noi to╚Ťi trebuie s─â ne ├«ntreb─âm ce fel de Uniune European─â ne dorim ├«n viitor. Vrem s─â mergem c─âtre ╚Öi mai mult─â integrare, adic─â s─â construim o Europ─â cu competen╚Ťe comune ├«n toate domeniile pe care le-am enumerat mai sus? Iar ├«ntrebarea subsidiar─â este: cine vine ├«n barca aceasta? Vorbim despre 28 de ╚Ť─âri, vor fi ╚Öase ╚Ť─âri? Vor fi ╚Ť─ârile din zona euro? Sau abandon─âm pur ╚Öi simplu visul european, ceea ce, desigur, nu-mi doresc? Dar aceast─â op╚Ťiune exist─â ÔÇô iar c├«nd sus╚Ťin aceste conferin╚Ťe se creeaz─â discu╚Ťii cu sala ╚Öi v─âd deseori adev─âra╚Ťi europeni, dar care au mari ├«ndoieli c─â actualul model mai poate continua.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.