Omul nu poate fi înlocuit de un ecran pe care zîmbește omul

Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Dou─â filme, de fapt seriale, ╚Öi dou─â scene recent tr─âite de mine aduc ├«n discu╚Ťie ca punct de pornire ├«n acest articola╚Ö. Primul, un episod din Black Mirror, ├«n care, ├«ntr-o societate distopic─â, oamenii se pot bloca unii pe al╚Ťii ├«n realitate, cam cum blochezi pe cineva pe Facebook. E o proiec╚Ťie fic╚Ťional─â terifiant─â. Ape╚Öi pe un buton ╚Öi l-ai blocat pe cel─âlalt. Pur ╚Öi simplu, nu ├«╚Ťi mai percepe existen╚Ťa dec├«t ca pe un contur de pixeli, nu ╚Ťi se mai poate adresa, l-ai ╚Öters din universul t─âu. Sigur, povestea care se construie╚Öte ├«n episodul respectiv, grefat─â pe aceast─â presupozi╚Ťie futurologic─â, e la fel de ├«nfrico╚Ö─âtoare, dar nu o deconspir aici, poate vre╚Ťi, dac─â nu a╚Ťi v─âzut deja, s─â descoperi╚Ťi singuri.

Al doilea, ├«ntregul serial Minunata lume nou─â, recent ap─ârut, dup─â un roman al lui Huxley, care la r├«ndul s─âu preia ironic titlul de la Shakespeare, cel ce o pusese ├«n gura unui personaj feminin din piesa de teatru Furtuna. Romanul, ca ╚Öi serialul, propune tot o distopie, ├«n care o societate a viitorului func╚Ťioneaz─â ├«n parametrii unei fericiri trasate matematic, de fapt genetic, ╚Öi ├«n care principiul fundamental este c─â fiecare om apar╚Ťine tuturor celorlal╚Ťi oameni. Dincolo de aspectul fizic, al unei sexualit─â╚Ťi poligamice la scar─â larg─â, chestiunea ╚Ťine ╚Öi de o interconectare prin intermediul unei re╚Ťele optice, fiecare om av├«nd o interfa╚Ť─â fixat─â pe cornee, prin intermediul c─âreia este legat de to╚Ťi ceilal╚Ťi oameni ╚Öi, implicit, este privat de intimitate. Fire╚Öte, ├«n acest context, cum ╚Öade bine unei distopii, lipsesc sentimentele (ele s├«nt controlate strict, unele fiind eliberate ocazional ├«n cadrul unor orgii), fapt care ├«n cele din urm─â ╚Öi sfredele╚Öte pe interior ├«ntreaga re╚Ťea.

Scenele tr─âite de mine ar p─ârea, poate, f─âr─â leg─âtur─â. ├Än primul r├«nd, o experien╚Ť─â cu studen╚Ťii de anul I cu care am, ├«n acest semestru doar, ceva ore. Practic, ei s├«nt ├«n a ╚Öasea lun─â de studii universitare. Ei bine, pentru c─â eu am propus ├«n prima ├«nt├«lnire s─â ne cunoa╚Ötem ├«ntr-o manier─â mai non-formal─â, prezent├«ndu-ne fiecare, spun├«ndu-ne ╚Öi c├«te o calitate, respectiv c├«te un defect, am descoperit c─â ei nu se cuno╚Öteau ├«ntre ei. Aproape deloc. I-am ├«ntrebat dac─â mai f─âcuser─â vreun astfel de exerci╚Ťiu. Din cele trei serii cu care lucrez, fiecare a c├«te aproximativ 30 de studen╚Ťi, doar o grup─â dintr-o serie mi-au spus c─â f─âcuser─â la un curs un exerci╚Ťiu de intercunoa╚Ötere. Ceilal╚Ťi, deloc. M-a mai frapat, ├«n acest context, ├«nc─â un detaliu. Mul╚Ťi dintre ei, de╚Öi era un moment relaxat ╚Öi f─âr─â nici o presiune, au avut un trac extraordinar. Cele dou─â minute ├«n care au vorbit li s-au p─ârut foarte stresante multora. Unor b─âie╚Ťi, b─ârba╚Ťi, altfel, ├«n toat─â firea, le tremura efectiv vocea. ╚śi unor fete, s─â nu fiu ├«n╚Ťeles gre╚Öit. I-am ├«ntrebat de ce s├«nt a╚Öa de stresa╚Ťi. Mi-au spus c─â nu s├«nt deloc obi╚Önui╚Ťi s─â vorbeasc─â ├«n public, c─â nu au acest exerci╚Ťiu, c─â pe parcursul liceului aproape deloc nu au fost pu╚Öi ├«n situa╚Ťii de acest fel. S├«nt studen╚Ťi care au absolvit ├«n anul pandemiei. Bac-ul l-au dat f─âr─â proba oral─â. Mi-au fost at├«t de dragi ├«n emo╚Ťia lor ╚Öi mi-a p─ârut, ├«n acela╚Öi timp, at├«t de grav! Nu aveau exerci╚Ťiul comunic─ârii.

A doua experien╚Ť─â, prin care voi ├«ncerca s─â leg lucrurile, am tr─âit-o ast─âzi, duminic─â. Am fost formator al unei grupe pentru corpul exper╚Ťilor ├«n evaluare. O grup─â mixt─â, cu profesori de limba ╚Öi literatura rom├ón─â ╚Öi de limbi clasice (l-am ╚Öi avut ca partener de formare pe prietenul Alex Dud─âu, latinist), coopta╚Ťi din 19 jude╚Ťe. Ei bine, printre altele, a venit ╚Öi vestea c─â de m├«ine, luni, clasele terminale se vor ├«ntoarce la ╚Öcoal─â indiferent de rata inciden╚Ťei ├«mboln─âvirilor, fie ├«n format complet fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â, fie hibrid. M-a uimit vehemen╚Ťa unei colege dintr-un alt jude╚Ť, care a afirmat c─â ea nu ├«n╚Ťelege de ce nu e OK s─â st─âm online, c─â ei nu i se pare deloc un dezavantaj ╚Öcoala online, c─â se munce╚Öte mult ╚Öi eficien╚Ťa e mai ridicat─â dec├«t ├«n cazul ╚Öcolii fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â. Am fost uimit nu pentru c─â nu recunosc beneficiile aduse de ╚Öcoala online, am mai scris despre asta, nici pentru c─â nu s├«nt de acord c─â se munce╚Öte mai mult ÔÇô profesorii depun un efort cel pu╚Ťin ├«ntreit. Am fost uimit pentru c─â doamna profesoar─â p─ârea c─â scap─â din vedere importan╚Ťa contactului uman propriu-zis, nemediat de o interfa╚Ť─â virtual─â.

╚śi-acum, sper c─â se ├«ntrevede leg─âtura pe care o propuneam, ├«ntre seriale ╚Öi experien╚Ťele tr─âite. Respect, recunosc ╚Öi ├«mp─ârt─â╚Öesc efortul uria╚Ö al profesorilor din aceast─â perioad─â, care s-au reinventat ╚Öi s-au dedicat cu devotament g─âsirii unor noi formule prin care s─â ├«╚Öi sprijine elevii. Cred c─â se face tot ce e omene╚Öte posibil. ╚śtiu, ├«n plus, ce eforturi deosebite de organizare se depun pentru organizarea ├«n format hibrid al ╚Öcolii sau ├«n formatul fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â, cu respectarea regulilor de siguran╚Ť─â. Am prieteni directori care ast─âzi erau pur ╚Öi simplu exceda╚Ťi. Imagina╚Ťi-v─â un mamut de institu╚Ťie, cu clase de primar care vin integral la ╚Öcoal─â, cu clase de gimnaziu ╚Öi de liceu terminale care ast─âzi s-a decis c─â vor veni de m├«ine ├«n sistem hibrid, cu zeci de profesori care trebuie s─â predea fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â acestora, dar online celor din celelalte clase, cu unii dintre ei care poate ├«╚Öi iau concediu medical etc. E ceva... greu!

S─â nu ne imagin─âm c─â e o minunat─â lume nou─â descoperirea aceasta a online-ului. Cu toate eforturile, cu toate reu╚Öitele, nu va putea ├«nlocui niciodat─â prezen╚Ťa uman─â. Z├«mbetul fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â, emo╚Ťia, contactul privirii directe nu pot fi ├«nlocuite. Omul nu poate fi ├«nlocuit de un ecran pe care z├«mbe╚Öte omul ╚Öi c─âruia oric├«nd ├«i po╚Ťi ├«nchide sonorul ╚Öi imaginea, d├«ndu-i un fel de block. Nu vrem, sper, nici unul dintre noi, s─â intr─âm ├«n black mirror! 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uria┼čul pod de la Br─âila dup─â montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Mar┼úi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Br─âila, informeaz─â┬á CNAIR. Podul peste Dun─âre de la Br─âila va fi cel mai mare pod suspendat din Rom├ónia ┼či al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta ruseasc─â┬á X-22 care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au ap─ârut primele imagini cu racheta care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachet─â ruseasc─â X-22. ├Än urma atacului de luni, cel pu┼úin 18 persoane ┼či-au pierdut via┼úa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.