Oficial, sîntem iar în "zona gri"

Publicat în Dilema Veche nr. 460 din 6-12 decembrie 2012
Oficial, sîntem iar în "zona gri"  jpeg

Aceasta se poate numi o diversiune reuşită. Ocupaţi cu „traducerea“ în termenii bătăliei politice interne a urmărilor summit-ului eşuat din 22-23 noiembrie privind bugetul Uniunii pentru 2014-2020, aproape că ne-a scăpat din vedere un eveniment mult mai important. Cîteva ştiri, strecurate, timid, pe ici-pe colo şi, în rest, nimic. Deşi tocmai fusese pus în discuţie viitorul Europei.

De-abia ce liderii europeni ajunseseră în capitalele lor şi, prin declaraţii bine meşteşugite, începuseră a transforma eşecul european într-un succes naţional, că preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso lansa, fără o mare pregătire, doar într-o conferinţă de presă ordinară, planul pentru noua Europă.

O Europă avînd ca „nucleu dur“ o zonă euro mult mai puternic integrată, prin crearea unui buget propriu şi printr-un control sporit al bugetelor naţionale. Bugetul ar urma să fie alimentat din resurse proprii, cum ar fi taxa pe tranzacţii financiare şi taxa pe emisiile de carbon, dar şi din împrumuturi, ceea ce ar presupune, evident, o Trezorerie a zonei euro, dar şi un mecanism comun de decizie privind lansarea împrumuturilor şi mutualizarea costurilor – probabil prin aprobarea de către Parlament şi de către Consiliu, la propunerea Comisiei.

Un Parlament al zonei euro, sau e euro-cameră a celui existent şi un Consiliu la fel? (Oricum, liderii zonei euro discută şi acum chestiunile comune în reuniuni separate.) Un supercabinet la Bruxelles, destinat zonei euro? Intrăm deja pe terenul speculaţiilor.

Cert este însă că pentru introducerea acestui mecanism va fi nevoie de modificarea Tratatului. O întreprindere complicată şi riscantă, un pas de care liderii europeni înşişi se tem. Nu tot ei sînt aceia care au făcut tot posibilul ca, pentru schimbările reclamate de criză, să modifice tratatele doar atît cît să nu necesite consultarea electoratelor? Experienţele franceză şi olandeză cu proiectul constituţional din 2005, iar mai recent irlandeză, de dinainte de Tratatul de la Lisabona (2009) i-au pus în gardă. Altfel, propunerea de acum a lui Barroso nu este decît urmarea aşteptată a raportului din iunie privind întărirea Uniunii Economice şi Monetare.

În iunie, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a prezentat un raport în acest sens, la care s-au asociat preşedintele Comisiei – José Manuel Barroso, preşedintele BCE – Mario Draghi, liderul eurogrupului – Jean-Claude Juncker şi preşedintele Parlamentului European – Martin Schulz. Acum, propunerea preşedintelui Comisiei va fi prezentată liderilor europeni la Consiliul din 13-14 decembrie.

Sub ambalajul tehnic se află, de fapt, o federaţie în cadrul unei „non-federaţii“ care este în acest moment Uniunea Europeană.

O primă consecinţă pentru noi: accesul în noua federaţie va fi mai dificil decît o simplă aderare la o uniune monetară, bazată pe criterii tehnice. Elementul politic va fi determinant. Iar decizia politică este întotdeauna subiectivă şi conjuncturală. State foste comuniste precum Slovacia, Slovenia şi Estonia au ieşit din această zonă a incertitudinii, prin aderarea la euro. Părea iniţial un pas riscant, date fiind problemele din cadrul eurozonei, dar acum se vede că pariul politic a meritat.

Într-un fel, noua situaţie ar reprezenta pentru noi un pas în urmă. Altfel vedeam lumea după 1 ianuarie 2007, cînd am aderat la o uniune de state considerate, cel puţin teoretic, egale şi unite pe principiile solidarităţii. Ne-a luat mai bine de un deceniu şi jumătate să ieşim din „zona gri“ şi iată-ne din nou trimişi pe un teritoriu în care albul şi negrul par să se amestece.

Acum, împărţirea Uniunii în „nucleul dur“ şi „zona periferică“ – idee vehiculată în discuţii neoficiale – devine înscrisă, negru pe alb, în documente politice.

Şi de aici, întrebările. În primul rînd, care va mai fi puterea noastră de decizie în noua arhitectură? Apoi, ce se va întîmpla cu politicile Uniunii? Vor mai fi coeziunea şi, în general, solidaritatea, o prioritate? Vor fi membrii zonei euro dispuşi să mai ofere bugetului comun al celor 27 (28 din vara anului viitor, fiindcă va veni şi Croaţia) aceleaşi resurse bugetare? Sau prioritatea va fi zona euro?

Apoi, cît de deschisă va fi cu adevărat noua federaţie pentru noi membri, în perspectiva următorilor ani? Nu cumva proiectele noastre de aderare la zona euro trebuie reconsiderate, nu doar ca şi calendar, ci şi puse în noul context politic?

Poate că unele răspunsuri vor fi date la Consiliul din 13-14 decembrie. Dar va fi doar începutul unei noi perioade de negocieri, pentru care nici nu ştim dacă liderii noştri chiar sînt pregătiţi.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.