Odesa – avanpostul Occidentului în Răsărit

Publicat în Dilema Veche nr. 567 din 24-30 decembrie 2014
Odesa – avanpostul Occidentului în Răsărit jpeg

Odată sfîrşită experienţa de la Izmail, ajungem la Cetatea Albă, după ce înfruntăm iarăşi infernul şoselelor din regiune. Cel puţin, de data asta, fuseserăm preveniţi, la o staţie de benzină din Izmail. „Odesa? Road-dizastăr“, ne atenţionează un tînăr cuplu, cu o maşină de teren, curios să afle unde mergem, după ce ne-a văzut maşina cu numere româneşti.

Nu căutaţi Cetatea Albă pe hărţile contemporane. Veţi găsi micul oraş sub denumirea de Bilhorod-Dnestrovskii.

Cetatea, veche de pe vremea grecilor antici, întărită şi extinsă de domnitorii moldoveni Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, înainte de a fi cucerită de otomani, este bine întreţinută. Autorităţile locale încearcă să o exploateze turistic. Se plătesc bilete de intrare (echivalentul a circa 5 lei româneşti) iar în interior sînt cîteva chioşcuri de suvenire, pe care le găsim deschise.

Este duminică şi nu sîntem singurii vizitatori, cu tot vîntul tăios de pe malul lagunei Nistrului. Întîlnim cîţiva turişti individuali şi un grup destul de mare de elevi. Oaspeţii străini sînt însă puţini, din cauza izolării şi a şoselelor în stare foare proastă. Şi mai este, evident, situaţia geopolitică.

Un subiect de care localnicii preferă să discute cu foarte multă prudenţă. „Oamenii de aici vor doar să fie pace. Nimic altceva decît pace“, sînt cuvintele pe care reuşim să i le smulgem viceprimarului Vladimir Mezelinţev. Vitaliy Penkovskiy, preşedinte al „Societăţii Române naţional-culturale“ din Belgorod-Dnestrovskii (nevorbitor de română), ne spune, la rîndul său, că nu crede că un scenariu de tip Crimeea ar fi bine primit în această regiune. El spune că Ucraina este o ţară puternică şi mare, care ar vrea un parteneriat cu Uniunea Europeană, dar şi cu celelalte state vecine, Rusia şi Republica Moldova.

România nu e chiar absentă aici. Un protocol de colaborare între primăria din Cetatea Albă şi primăria oraşului băcăuan Tîrgu Ocna este aproape oficial. Locuitori ai oraşului Cetatea Albă şi din împrejurimi ar putea ajunge la Slănic Moldova şi Tîrgu Ocna, urmînd a fi ajutaţi şi în obţinerea vizelor. Pînă acum, ei obişnuiau să meargă în staţiuni din Crimeea. Dar din primăvara anului 2014, regiunea a ajuns teritoriu interzis.

Poate aşa se va schimba puţin şi imaginea pe care România o are aici. Sau, cel puţin, cea pe care muzeul local de istorie o prezintă vizitatorilor. Perioada românească, dintre 1918 şi 1940, este redată printr-un tablou cu un jandarm român care bate un ţăran şi cu cîteva perechi de cătuşe. Tatiana Bielaia, directoarea muzeului, ne face însă o favoare şi ne arată cîteva obiecte din perioada administraţiei româneşti care nu sînt expuse: titluri de proprietate cu simbolurile regale şi alte acte oficiale, plus o plăcuţă indicatoare a vechii chesturi de poliţie.

Ajungem la Odesa odată cu lăsarea serii şi avem impresia că ne-am întors în Europa. Pare a fi o mică Vienă – în realitate, un oraş nou după standardele europene. La sfîrşitul secolului al XVIII-lea, cînd regiunea a fost cucerită de la otomani, împărăteasa Ecaterina cea Mare a poruncit să se ridice un oraş european pe acest promontoriu calcaros, unde nu se găseau decît vreo cîteva sate de turci şi tătari. Au fost aduşi arhitecţi şi administratori urbani din Franţa, din Austria, din Italia.

Ei au transformat Odesa în fereastra Rusiei către Europa de Sud, aşa cum Petersburgul este fereastra Rusiei către Nordul Europei. Hotelul în care am locuit, Frapolli, poartă numele unuia dintre arhitecţii italieni care şi-au lăsat amprenta asupra oraşului. Hotelul e pe strada Deribasivka, al cărei nume vine de la generalul spaniol de Ribas, care a luptat aici sub steagul Ecaterinei cea Mare. La cîţiva paşi, chiar la capătul celebrelor scări Potemkin, este statuia ducelui De Richelieu, guvernator al oraşului la începutul secolului al XIX-lea.

Declarat porto franco, Odesa a atras o lume pestriţă din Rusia şi chiar din afara graniţelor. A rămas în legendă districtul Moldovanka. Aici, contrabandiştii aduceau marfa din portul liber, prin tuneluri săpate sub oraş. Oraşul pe care Ostap Bender, banditul din cărţile lui Ilf şi Petrov, îl socotea drept tărîmul tuturor posibilităţilor.

Vadim Bacinschi, scriitor şi jurnalist, unul dintre puţinii etnici români existenţi astăzi în Odesa, ne este ghid pe străzile oraşului. Vedem palatul (azi, club de noapte) lui Alexandru Scarlat Sturdza, diplomat strălucit, mare filantrop, autor al primului statut al Basarabiei de după 1812, văr al domnitorului moldovean Mihail Sturdza. Sau palatul contelui Voronţov, primul guvernator al Basarabiei şi Novorusiei – concept care agită şi azi imaginaţia strategilor Kremlinului.

Vadim Bacinschi ne vorbeşte despre spiritul comercial, liber şi pragmatic al Odesei. „La Kiev sau în vestul Ucrainei, poţi fi ori pro, ori contra. Iar aceste opinii sînt susţinute foarte puternic. Aici, oamenii nu sînt nici pro, nici contra. Ei vor să facă bani, chiar dacă unii reuşesc mai mult, alţii mai puţin. De aceea, aici nu au fost mari mişcări, în ultima perioadă. Cu excepţia evenimentelor din luna mai“, afirmă Vadim Bacinschi.

El se referă la cei 40 de activişti proruşi, arşi de vii în sediul Camerei de Comerţ, unde se baricadaseră după ciocniri de stradă cu susţinătorii puterii de la Kiev. Petrecut chiar în perioada anexării Peninsulei Crimeea, acest episod i-a arătat Rusiei că nu este bine primită în Odesa, oraşul fondat de împărăteasa Rusiei.

Hanna Shelest, cercetător la filiala locală a Institutului Naţional de Studii Strategice, spune că agresiunea rusă din Crimeea şi episodul din luna mai au avut un efect invers faţă de cel scontat la Kremlin: „Pînă în 2014, analişti de securitate şi responsabili ai serviciilor speciale susţineau ideea unei posibile agresiuni din partea României în Bugeac. Se făceau chiar estimări în cît timp ar putea ajunge tancurile trimise de Bucureşti. Evenimentele care au urmat Maidanului au schimbat această percepţie şi au încurajat dezvoltarea unui spirit naţional ucrainean.“

Un naţionalism ucrainean pe care şi Vadim Bacinschi îl vede tot mai prezent în viaţa oraşului. „Locuiesc de 27 de ani aici şi pînă acum nu am văzut atîtea manifestări ale naţionalismului ucrainean. Aşa ceva nu era ceva obişnuit în Odesa“, spune el.

Şi totuşi, de la Maidan încoace, cursul monedei naţionale, grivna, aproape că s-a dublat în raport cu moneda euro, de la 12 grivne pentru un euro, în toamna lui 2013, la 20 la sfîrşitul lui 2014. Sentimentul marginalizării şi al lipsei de perspective predomină în regiunea Bugeacului. O regiune prea izolată şi prea săracă pentru a se putea descurca singură, precum trufaşa şi pragmatica Odesă, avanpostul Occidentului în Răsărit. 

Deplasarea a fost susţinută de Fundaţia „Black Sea Trust for Regional Cooperation“.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

Foto: O. Nahoi

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.