Oboseala pandemică

Publicat în Dilema Veche nr. 880 din 18 - 24 februarie 2021
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (o agenție cu sediul la Solna, în Suedia) a avertizat, încă de anul trecut, că oboseala pandemică afectează un procent din ce în ce mai ridicat din populațiile țărilor membre ale Uniunii. Cea mai recentă informare, publicată pe pagina de Internet a organizației, luni, 15 februarie 2021, trage un nou semnal de alarmă, în termeni foarte clari, asupra mai multor riscuri legate de evoluția pandemiei. Comunicatul se referă, pe de o parte, la nivelul de pericol pe care îl reprezintă apariția unor noi mutații și variante ale virusului. Pe de altă parte, se recomandă abordarea cu cît mai multă fermitate a gestionării măsurilor de intervenție non-farmaceutică: folosirea măștii, evitarea oricărui tip de aglomerare umană, organizarea minuțioasă a măsurilor de siguranță în desfășurarea activităților din domenii esențiale, a cursurilor din cadrul instituțiilor de educație, și limitarea la situații de absolută necesitate a călătoriilor dintr-o țară în alta. Toate astea sună cît se poate de „lemnos”. Dar termenii în care este redactată informarea nu lasă loc de interpretări. E cît se poate de limpede că agenția europeană vorbește despre riscurile sporite ale unui nou val al pandemiei.

Ultima parte a evaluării de risc pe care o face ECDC se referă la faptul că nivelul de oboseală pandemică în rîndurile populației trebuie considerat ca fiind o problemă de natură urgentă. Agenția europeană recomandă o atenție deosebită față de felul în care se comunică faptul că pandemia e departe de a da semne de stingere. „Așteptările publicului referitoare la posibilitatea unor măsuri de relaxare a restricțiilor au nevoie de o gestionare prudentă. Pentru a înlesni acest lucru, autoritățile ar trebui să facă eforturi sistematice în a se asigura că au o bună înțelegere a felului în care comunitățile percep pandemia…” E nevoie de studii serioase ale stării de spirit și ale comportamentului uman, pe fondul acumulării unui nivel crescut al oboselii pandemice, un fenomen care duce la nemulțumire, neliniște și proteste publice la adresa măsurilor de restricție. Oricît de funcționăresc și birocratic ar suna toate astea, e evident că îngrijorarea crește simțitor peste tot. Iar asta se întîmplă atît la nivelul populației, care cere socoteală autorităților, cît și la nivelul guvernelor și administrațiilor, care trebuie să răspundă la întrebări și să gestioneze o situație extrem de complicată.

A trecut deja aproape un an de cînd molima a început să bîntuie în toată lumea. Trăim într-o civilizație în care ne-am obișnuit că totul se rezolvă foarte repede. Ei bine, de data asta nu s-a rezolvat. Dimpotrivă, îngrijorarea și nemulțumirea cresc. Pandemia a fost profund politizată peste tot, instrumentată economic în cele mai sofisticate și copleșitoare dimensiuni, transformată într-un fenomen atît de complex încît a devenit însăși viața noastră. Un fel de a fi. Încă acceptăm cu greu lucrul ăsta. Și e absolut firesc să fie așa. E o prăbușire a ceea ce mai rămăsese dintr-un mod de viață, o surpare a unor noțiuni și valori pe care mulți încă le mai percepeau ca avînd un nivel rezonabil de stabilitate. Încrederea în politicieni era, oricum, la cote foarte scăzute și înainte de pandemie. Un fond „minunat”, pe care să se ridice personaje sinistre, regimuri autoritare, specii noi de oportuniști crescuți la căldura naționalismelor radicale și a fundamentalismelor de toate felurile. Ca în orice moment de criză, cei care știu „să se orienteze repede” și să facă profit n-au ezitat să-și fructifice talentele. Dacă în vremuri normale numim acest fenomen „mecanism de piață”, acum îl vedem ca pe o ticăloșie. Dacă pe timp de calm social unii percep noțiunea de stat ca pe un factor de oarecare stabilitate și echilibru, acum mulți îl văd ca pe un element opresiv care limitează libertăți în mod ocult. Lumea era dezvrăjită de cuvinte mari și înaintea pandemiei. Acum face urticarie la auzul oricărui discurs, fie el și unul bine intenționat și echilibrat.

E vremea ideală pentru orice regim cu adevărat opresiv să arate cu degetul spre lumea liberă. Să „demonstreze” ce „nocivă” și „ineficientă” e democrația. Rachetele balistice cu încărcături nucleare ruginesc în silozuri. Asta e partea bună a lucrurilor. Poate singura. În schimb, cerul lumii e brăzdat de alt soi de rachete. Exact ca într-un război clasic, cu lovituri și contramăsuri, ne găsim în plin conflict planetar de narațiuni și contranarațiuni. Efectele obținute nu sînt de neglijat. Destabilizare, neliniște socială, absența încrederii în instituții democratice, lipsă de toleranță față de orice gest mai puțin inspirat al unei administrații, iritare extremă, creșterea nivelului de agresivitate în interacțiuni umane fără miză conflictuală, vulnerabilitate mare în fața dezinformării și, mai ales, îndepărtarea de idealurile lumii libere. Totuși, cele mai recente sondaje încă arată un nivel oarecum dătător de speranță al rezistenței cetățenilor Uniunii Europene în fața acestui fel complex de oboseală. Încă mai există oameni care fac diferența între oboseala pandemică și cea indusă de ofensiva dezinformării și a stîrnirii fricilor și stărilor de panică.

La noi, războiul politic s-ar putea să depășească atît „performanțele” pandemiei, cît și pe cele ale dezinformării. E drept, nici alții nu stau grozav. Dar ăsta nu e un motiv să-ți permiți să fii idiot și lipsit de scrupule. Așa cum e clar că, de anul trecut încoace, nu s-au făcut doar gafe în gestionarea pandemiei. Cu toate astea, există un risc enorm. Unul cu care noi aproape că ne-am obișnuit. Întîi răfuiala politică și abia apoi, dacă mai rămîne timp, interesul național. Spunem, deja, mult prea des: „Noroc cu ăștia de la Uniunea Europeană!”. N-o să ne meargă la nesfîrșit.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.