Oameni în stradă

Publicat în Dilema Veche nr. 821 din 14–20 noiembrie 2019
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Sînt șase luni de cînd locuitorii din Hong Kong sînt pe stradă, iar știrile de acolo mai ajung în vîrful ierarhiei doar cînd protestul sau formele de reprimare capătă expresii noi.

Pornite de la nemulțimiri legate de un proiect de lege care făcea posibilă extrădarea către China, demonstrațiile au căpătat repede un caracter mai extins, cererile manifestanților vizînd cadrul mai larg al libertăților civile și limitarea caracterului autoritar al guvernului local.

Temeri că guvernul chinez va ignora cu totul aranjamentul „o țară, două sisteme“ sînt exprimate constant, însă Beijingul a reușit cumva să nu se dezlănțuie după model Tienanmen. Nu e însă nici o garanție că nervii săi nu vor ceda la un moment dat. Semnele sînt acolo.

Manifestațiile din Hong Kong sînt doar o parte din ceea ce poate fi considerat un val internațional de nemulțumire populară care face victime, mătură guverne și președinți și scutură conștiințe.

Irak, Ecuador, Bolivia, Indonezia, Liban, Ecuador, Chile, Peru, Haiti, Marea Britanie, Spania, Franța, chiar și liniștita Olandă au fost afectate anul acesta de mișcări de stradă. În fața unei liste de felul acesta, tentația e să cauți o linie unificatoare, acel virus al nemulțumirii care unește oameni atît de diferiți din țări aflate pe continente diferite.

Probabil o astfel de linie nu există. Între Bolivia rămasă fără președinte (căutîndu-și adăpost în Mexic) și demonstrațiile pro- și anti-Brexit nu e mare legătură. La fel cum între fermierii olandezi și decalajele economice din Chile nu se poate identifica vreo conexiune.

Ceea ce se poate observa însă e o oarecare ciclicitate a valului. Anii ’60, marcați de violența gărzilor roșii ale unui Mao genocidal și protestele antirăzboi din Vest, sfîrșitul anilor ’90 cu revoluțiile sale anticomuniste, primăvara arabă și „vestele galbene“ de azi ne arată că, deși generațiile se schimbă, întotdeauna guvernele greșesc și oamenii observă.

Dincolo însă de chestiunile locale care scot oameni în stradă – corupție, proastă guvernare, decalaje economice –, există uneori subiecte comune – schimbările climatice, de exemplu. Mișcarea Extinction Rebellion nu a putut fi prevăzută de nimeni și, oricîtă enervare provoacă Greta Thunberg bărbatului alb de clasă mijlocie cu nesiguranțe insuficient explorate, e greu de contestat faptul că agenda ei pune pe masă probleme serioase.

E aproape un consens că schimbarea climei va duce la mișcări majore de populație, revoluții și modificări de paradigmă economică și culturală. Comunitatea internațională e puțin pregătită pentru așa ceva, iar mici acțiuni de PR ca eliminarea paielor de plastic sau cine știe ce summit cu nume pompos nu rezolvă problema. Extinction Rebellion are însă meritul că, înainte de a schimba politici, schimbă mentalități și conștiințe. Iar faptul că forța sa vine din energia unor adolescenți va face ca ideile ei să rămînă, într-o formă sau alta, în spațiul public pentru multă vreme de aici înainte.

E deplasat, scriam mai sus, să unești toate aceste forme de protest într-un soi de revoluție globală. Agendele sînt diferite, inteligența conducătorilor nu e întotdeauna aceeași, iar între protestele pentru democrație și cele antisărăcie e o oarecare distanță. Cazul lui Morales al Boliviei e cumva grăitor. Primul președinte provenit din rîndul populației indigene, el a reușit, prin politici sociale radicale, să ridice nivelul de trai al bolivienilor, însă a decis la un moment dat că merită să rămînă președinte indiferent de legi și de dorința oamenilor. Venit din stradă, de unde, în toată cariera lui pre-prezidențială a cerut reforme, Morales a fost alungat de stradă cînd a devenit arogant. Acum își caută adăpost prin Mexic.

E încă prea devreme pentru a trage concluziile după 2019, dar, măcar intermediar, poate fi numit Anul Nemulțumirii. Anul în care milioane de oameni din lumea întreagă au tras linie și au decis că e nevoie de schimbări. O cercetare mai veche arăta că, în mai toate cazurile în care un stat a ignorat cererile cetățenilor ieșiți în stradă, demonstrațiile au continuat și anul următor.

Din exemplele citate mai sus, în foarte puține cazuri s-a ajuns la o concluzie. Fie din rea-voință, fie din prostie, vocea străzii e ascultată doar uneori și adesea atunci cînd e prea tîrziu pentru un compromis.

Și mai e un detaliu – sfidînd predicțiile experților, economiile majore ale lumii se încăpățînează să nu intre deocamdată în recesiune. Asta lasă guvernelor libertate de acțiune și le ferește de austeritatea care, după ultima criză, a provocat schimbări majore de priorități atît la nivelul conducătorilor, cît și la nivelul celor conduși. Criza economică va veni totuși, nu se îndoiește nimeni, iar ceea ce azi e un val de nemulțumire se poate transforma rapid în ceva mult mai neplăcut.

Avertismentele care tot vin de pe străzile orașelor lumii trebuie ascultate inclusiv în acele locuri unde domnește liniștea.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Ce „trucuri” folosesc supermarketurile pentru a vă determina să cumpărați mai mult decât vă trebuie
Când merg la cumpărături în supermarket, majoritatea românilor au în vedere un buget prestabilit, însă rareori pot să-l respecte respecte, din cauza unor „trucuri” folosite de retaileri.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.