O veste bună

Publicat în Dilema Veche nr. 114 din 30 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Oficialii români au adus o veste bună de la Consiliul European tocmai încheiat: există posibilitatea de a continua monitorizarea României de către Comisie şi după aderare, mai ales în chestiunile foarte sensibile, cum e lupta cu corupţia. Problema României nu a fost abordată în cadrul formal al acestui Consiliu, dedicat cu totul altor chestiuni. De fapt, Comisia Europeană a folosit oportunitatea pentru a sonda terenul, atît la oficialii români, cît şi la statele deja membre, pentru o soluţie de compromis: vom recomanda aderarea României în 2007, dar vom solicita şi continuarea monitorizării. Aceasta este o veste bună din două motive, primul evident, al doilea mai puţin. Motivul evident: dacă s-a apucat să sondeze astfel terenul înseamnă că s-a conturat în cadrul Comisiei decizia de a recomanda aderarea în 2007. E important că asta vine după misiunile de monitorizare din februarie-martie, deci o opinie bazată pe aceste verificări există deja la nivelul tehnic din Comisie. Dar cum, pe de o parte, progresele sînt prea recente pentru a fi considerate ireversibile şi, pe de altă parte, la nivelul statelor membre curentul antiextindere e puternic, Comisia va lăsa această portiţă: România va fi acceptată doar în condiţiile în care Uniunea se poate convinge că progresele continuă. Spuneam că e o veste bună şi dintr-un motiv mai puţin evident: doar supravegherea dură şi atentă a Comisiei a reuşit să mişte lucrurile în România. Diverşi experţi au indicat riscul unei relaxări după aderare, un fel de a spune că ne-am văzut cu sacii în căruţă, acum putem să ne liniştim. Or, interesul României nu este de a bifa steguleţe şi de a spoi realitatea, ci să se schimbe cu adevărat. Cel mai bun exemplu este chiar anticorupţia. În ultimele cîteva luni, implicarea oficială şi neoficială a europenilor a fost crucială pentru cei cîţiva paşi făcuţi. Din păcate pentru noi, am arătat o clasă politică mai degrabă fericită cu statu quo-ul şi o justiţie mai degrabă simpatizînd cu conservatorul CSM decît cu reformista Macovei. Doar implicarea oficialilor europeni a făcut ca Parlamentul să nu desfiinţeze cu totul PNA. Doar susţinerea evidentă a oficialilor europeni a făcut ca Monica Macovei să nu fie zburată din postul de ministru, de unde a enervat toată clasa politică cu "mofturile" de oengistă băgăcioasă, de la Iorgovan şi Năstase, la Norica Nicolai şi Crin Antonescu. Atacată de majoritatea ostilă în Parlament, cu semnale de gen "fiecare pe cont propriu" primite de la Cotroceni, Macovei a ajuns un fel de Gorbaciov - susţinut mai mult din afară decît dinspre sistemul pe care trebuie să îl schimbe. Dar anticorupţia nu e singurul domeniu în care doar injecţiile cu vitamine şi controlul la unghiuţe dinspre Comisia Europeană au făcut lucrurile să se mişte. O nouă lege a achiziţiilor, mai bună, a fost îndeaproape monitorizată. Consiliul Concurenţei a reuşit să devină o instituţie mai credibilă abia după ce s-a introdus practic un fel de co-decizie cu experţii europeni. Chiar la nivel politic, deşi l-au susţinut în campanie, socialiştii europeni au devenit atît de jenaţi de Năstase încît au pus piciorul în prag şi au cerut retragerea sa. Abia după asta, Mircea Geoană a căpătat curajul necesar. E amuzant că Năstase vorbeşte acum în propunerea sa de platformă despre "grava confuzie morală" a partidului. Ne place să recunoaştem sau nu, n-am găsit resurse interne pentru schimbare, mai ales în chestiunile sensibile, unde lucrurile nu se pot rezolva doar bifînd legi noi, cum este cazul justiţiei. Şi dacă putem trage concluzia că intervenţia şi supravegherea Comisiei au fost benefice, atunci continuarea acestei practici e o veste bună. Nu mi-e clar în acest moment care vor fi instrumentele exacte ale Comisiei. Pînă la integrare, jocul de-a "băţul şi zăhărelul" era bazat aproape exclusiv pe puterea Comisiei de a bloca şi apoi de a amîna momentul. Cu alte cuvinte, şi băţul, şi zăhărelul erau clare: faceţi cum vă zicem, intraţi; nu faceţi, mai staţi o tură. Odată intrată, România îşi schimbă raporturile cu Comisia. Formal vorbind, cei de acolo vor fi doar nişte tipi de la Bruxelles plătiţi (şi) de noi. De aceea, dacă se va hotărî să îşi menţină în următorii trei ani după aderare anumite instrumente de control, Comisia ar trebui să păstreze şi pîrghii concrete de recompensă şi ameninţare. Altfel există riscul ca politicieni tîrşiţi de la Bucureşti să îi rîdă în nas: şi ce o să ne mai faceţi? Se vorbeşte despre condiţionarea accesului la anumite fonduri, de tip Sapard. Ar fi dificil de pus în practică, ar însemna ca nişte proiecte bune depuse de investitori români să fie condiţionate în plus de deciziile politice din alte domenii, ceea ce nu ar fi chiar corect. E o decizie care urmează să fie luată, dar e vitală pentru eficienţa viitorului instrument de monitorizare. Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu au făcut bine că au acceptat varianta monitorizării post-aderare. Ba chiar, preşedintele avea aerul că a fost ideea sa şi a pus punctul de "i": "trebuie să fim absolut de acord cu neîncrederea care se manifestă, dacă nu cumva instituţiile statului român vor face paşi înapoi după ce România va primi verde pentru 1 ianuarie 2007". Unii ar putea spune că nu e tocmai un motiv de mîndrie ca ţara ta să fie controlată şi după ce devine membră a clubului. Îmi pare rău pentru politicienii români, dar cînd vine vorba de corupţie, stat de drept, onestitate publică, am mai mare încredere în Bruxelles decît în ei. Cînd i-am spus unui englez fraza asta s-a crucit, după ce i-am dat exemple m-a înţeles pe deplin. N-o fi bine pentru mîndria naţională, dar e foarte sănătos.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: