O trist─â aniversare: zece ani de la declan┼čarea ÔÇ×Prim─âverii arabeÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

For┼úa metaforic─â a cuv├«ntului prim─âvar─â i-a f─âcut pe mul┼úi istorici ┼či comentatori s─â-l integreze ├«n limbajul lor. Revolu┼úiile din 1848 din Europa au r─âmas ├«n memoria colectiv─â ca o prim─âvar─â a popoarelor. Nu s├«ntem departe de ideea de prim─âvar─â nici ├«n cazul evenimentelor petrecute ├«n Uniunea Sovietic─â dup─â moartea lui Stalin: acea perioad─â a fost numit─â dezghe┼ú, dup─â titlul unui roman publicat ├«n 1954 de Ilia Ehrenburg. ├Äncercarea comuni┼čtilor din Cehoslovacia de a crea un socialism cu fa┼ú─â uman─â a r─âmas ├«n istoria recent─â a Europei sub numele de Prim─âvara de la Praga. Episodul revolu┼úionar din China, derulat ├«ntre lunile aprilie ┼či mai 1989, c├«nd tineretul spera s─â preia de la Gorbaciov principiile Perestrok─âi, a fost numit Prim─âvara de la Beijing.

Conceptul de prim─âvar─â este asociat cu ideea de speran┼ú─â, de trezire, de libertate, de lumin─â, de ├«nceput de ciclu vital, de tinere┼úe. Imediat dup─â c─âderea comunismului ├«n Rom├ónia, numero┼či arti┼čti francezi, dorind s─â salute aspira┼úiile democratice ale rom├ónilor, au venit la Bucure┼čti ├«n cadrul unei opera┼úiuni culturale numit─â Le Printemps de la libert├ę (Prim─âvara libert─â┼úii). ├Än 2013, ├«n Fran┼úa, a fost ini┼úiat un colocviu intitulat Prim─âvara economiei, o manifestare destinat─â tinerilor. Organizatorii ei consider─â c─â lipsa de cultur─â economic─â a tinerilor reprezint─â o amenin┼úare pentru democra┼úie, de unde dorin┼úa de a-i familiariza pe tineri cu labirintul economiei. Tot ├«n Fran┼úa, anul acesta, a fost creat un sindicat numit Prim─âvara ecologic─â, primul av├«nd un astfel de angajament declarat.

Multe dintre prim─âverile cu accente revolu┼úionare ┼či insurec┼úionale s├«nt ├«ns─â sinonime cu ideea de s├«nge, de reprimare, de e┼čec. Este cazul cu Prim─âvara arab─â de la izbucnirea c─âreia se ├«mplinesc zece ani pe data de 17 decembrie. Aceast─â prim─âvar─â nu a reu┼čit dec├«t ├«ntr-o singur─â ┼úar─â, ├«n Tunisia, de┼či revolte populare similare au izbucnit ┼či ├«n Libia, Egipt, Siria, Yemen, BehreinÔÇŽ Reversul prim─âverii, dac─â ┼úinem cont de ceea ce con┼úine conceptul ca metafor─â politic─â, s├«nt r─âzboiul, haosul ┼či represiunea.

Prim─âvara arab─â a ├«nceput cu un gest sacrificial: pe data de 17 decembrie 2010, un t├«n─âr v├«nz─âtor ambulant tunisian, Mohamed Bouzizi, ┼či-a dat foc ├«n localitatea Sidi Bouzid, exasperat de h─âr┼úuirile poli┼úiei, de dictatur─â ┼či de s─âr─âcie. Gestul lui a fost pus ├«n ecua┼úie cu cel al cehului Jan Palach care ┼či-a dat foc pe 16 ianuarie 1969, la Praga, pentru a protesta ├«mpotriva ├«n─âbu┼čirii prim─âverii politice din ┼úara sa sub ┼čenilele tancurilor ruse┼čti.

Tunisia este, la aceast─â or─â, unica veritabil─â democra┼úie din lumea arab─â, de┼či ea r─âm├«ne fragilizat─â de instabilit─â┼úi politice, de crize economice ┼či de activismul unor partide islamiste alergice fa┼ú─â de tot ce ┼úine de influen┼úa occicdental─â.

├Än Egipt, ├«ntr-o prim─â faz─â, revoltele au dus, pe 11 februarie 2011, la c─âderea pre┼čedintelui Hosni Mubarak ┼či la primele alegeri preziden┼úiale libere. Democra┼úia egiptean─â nu a putut ├«ns─â decola din cauza unui fel de blestem congenital al lumii arabe contemporane: imediat ce s├«nt organizate alegeri libere, victoria le revine islami┼čtilor. ├Än iunie 2012, egiptenii l-au ales ca pre┼čedinte pe Mohamed Morsi, candidat al Fra┼úilor Musulmani cu un program de total─â islamizare a societ─â┼úii, practic la antipodul a ceea ce ├«nseamn─â democra┼úia ca laborator al spiritului critic ┼či al libert─â┼úii de expresie. Prim─âvara egiptean─â s-a ├«ncheiat brutal, un an mai t├«rziu, printr-o lovitur─â de stat militar─â, ┼či de atunci regimul ├«i reprim─â ┼či pe islami┼čti, ┼či pe militan┼úii laici, ┼či pe cei de st├«nga ÔÇô de fapt, nimeni nu mai mi┼čc─â ├«n front.

├Än Siria, prim─âvara politic─â nu a apucat s─â tr─âiasc─â nici m─âcar o zi, revolta popular─â s-a transformat ├«n insurec┼úie armat─â ┼či ├«n r─âzboi civil, iar la aceast─â or─â bilan┼úul tragediei siriene este de 380 000 de mor┼úi.

├Än Libia, aspira┼úiile spre libertate au dus la haos. Libia este ┼či singura ┼úar─â arab─â unde occidentalii au intervenit direct, din punct de vedere militar, pentru a contribui la pr─âbu┼čirea unui dictator. Eliminarea lui Muammar Gaddafi ca simbol al r─âului nu a dus ├«ns─â automat la crearea unui teren propice pentru construirea democra┼úiei, ceea ce au putut constata cu am─âr─âciune europenii. Pe data de 15 septembrie 2011, doi lideri europeni, pre┼čedintele francez Nicolas Sarkozy ┼či prim-ministrul britanic David Cameron, erau aclama┼úi la Tripoli de o mul┼úime entuziast─â. ÔÇ×One, two, three, viva Sarkozy!ÔÇŁ, strigau mii de oameniÔÇŽ Ironia soartei, ├«n prezent fostul pre┼čedinte Nicolas Sarkozy este ├«mpotmolit ├«ntr-un proces complicat, fiind acuzat c─â ar fi primit 50 de milioane de euro de la Gaddafi pentru campania sa electoral─â din 2007ÔÇŽ

Prim─âvara arab─â a reu┼čit ini┼úial ├«n Yemen, unde mobilizarea popular─â, ├«n februarie 2012, l-a obligat pe Ali Abdallah Saleh, ├«n┼čurubat la putere de 33 de ani, s─â lase locul altora. ├Än prezent, ├«ns─â, ┼úara este confruntat─â cu un r─âzboi civil izbucnit ├«n 2014, iar ONU a lansat un semnal de alarm─â ├«n leg─âtur─â cu spectrul une grave crize umanitare ┼či al foametei.

Numeroase alte prim─âveri mai figureaz─â ├«n panoplia metaforic─â legat─â de acest cuv├«nt. ├Än Algeria, ├«n urm─â cu 40 de ani, s-a produs o prim─âvar─â berber─â, o mi┼čcare destinat─â s─â duc─â la recunoa┼čterea identit─â┼úii berbere ┼či a limbii berbere. Prim─âvara algerian─â este sintagma desemn├«nd manifesta┼úiile gigantice ├«n urma c─ârora, la ├«nceputul anului 2019, pre┼čedintele Abdelaziz Bouteflika a fost ├«mpins spre ÔÇ×ie┼čireÔÇŁ dup─â dou─âzeci de ani de exercitare a puterii.

Multe prim─âveri politice s-au transformat foarte repede ├«n ÔÇ×ierniÔÇŁ grele ┼či interminabile sau ├«n ÔÇ×veriÔÇŁ sufocante ┼či incendiare. Cuv├«ntul, ├«ns─â, cu elanul s─âu metaforic, nu a disp─ârut din mintea oamenilor, nu a fost eradicat din limbajul universal al speran┼úei, ceea ce reprezint─â ├«n sine o speran┼ú─â.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost m├ózg─âlit─â cu mesaje de ur─â ┼či amenin┼úare VIDEO
O gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost vandalizat─â. Autorii distrugerilor au l─âsat mesaje de amenin┼úare ┼či de ur─â pe fa┼úada cl─âdirii.
image
Un general rus obez ┼či retras din activitate, trimis s─â lupte ├«n r─âzboiul din Ucraina: ÔÇ×Nimeni nu-i poate refuza supunereaÔÇŁ
Un general rus pensionat ┼či obez, a fost trimis de Vladimir Putin s─â lupte ├«n prima linie ├«n r─âzboiul din Ucraina care se desf─â┼čoar─â mai ales ├«n partea de est a ┼ú─ârii. Decizia vine ├«n contextul ├«n care armata rus─â pierde tot mai mul┼úi militari de rang ├«nalt pe c├ómpul de lupt─â.
image
ÔÇ×QÔÇŁ, internautul de la care a pornit mi┼čcarea QAnon, a revenit pe forumurile web dup─â 2 ani de pauz─â:┬áÔÇ×S─â juc─âm ├«nc─â o dat─â?ÔÇŁ
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de ÔÇ×QÔÇŁ al forumurilor 4chan ┼či 8kun, personaj ale c─ârui anun┼úuri criptice au dat na┼čtere teoriei conspira┼úiei fasciste pro-Trump cunoscut─â drept QAnon, ┼či-a reluat post─ârile dup─â o pauz─â de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.