O ţară şi aşa şi aşa

Publicat în Dilema Veche nr. 146 din 10 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cum toată lumea s-a luat cu comentariile asupra candidaturii lui Varujan Vosganian şi înlocuirea ulterioară cu Leonard Orban, a trecut neobservată lansarea documentului intitulat: "A doua modernizare a României - Strategia liberală post-aderare a României la Uniunea Europeană". O strategie a PNL despre cum va fi România în UE. Aşa cum a fost pregătită, lansarea trebuia să fie un eveniment important de imagine pentru partid. Trebuia ca după ce fusese acceptat de Barroso, Vosganian să descalece la Bucureşti şi să prezinte cîtorva zeci de analişti şi ziarişti modul cum vede PNL viitoarea Românie. Şi asta alături de şase miniştri, de şeful Guvernului şi de toată garnitura de conducere liberală. Bun prilej ca partidul să iasă din rîndul formaţiunilor prinse în politica mic bucureşteană: cu un comisar şi o strategie joci pe scena mare. Nu a fost să fie. Comisarul nu mai era comisar şi se justifica pe holuri, miniştrii erau cam plouaţi, liderii de opinie nu prea au apărut şi cei care au apărut au fost destul de duri cu strategia coordonată de Varujan Vosganian. Şi pe bună dreptate. "A doua modernizare..." cuprinde două părţi. Prima este un fel de raport de bine asupra guvernării la aproape doi ani, împănat cu noi iniţiative şi idei venite pe parcurs, ce par a constitui viitorul program de guvernare. Nu vreau să insist aici asupra bilanţului, deşi merită observat că se insistă foarte mult pe creşterea semnificativă a cheltuielilor publice în diverse sectoare. Acest guvern a avut mai mulţi bani decît se aştepta toată lumea. Ar fi două perspective de analiză. Perspectiva liberală dură: un guvern care are mai mulţi bani, nu ar trebui să caute noi modalităţi de a-i cheltui, ci să găsească noi modalităţi de a reduce taxele. De pildă, o reducere şi mai rapidă decît cea programată a contribuţiilor sociale. Perspectiva realist-cuminte: cheltuielile publice din România (infrastructură, pensii, şomaj, sănătate) erau oricum la un nivel atît de scăzut încît orice guvern, indiferent de culoarea sa politică, le-ar fi crescut dacă s-ar fi văzut cu mai mulţi bani la buget. Dar măcar un guvern liberal ar fi putut avea un plan pentru viitor: dacă ne aşteptăm ca şi la anul să avem mai mulţi bani, măcar să avem un plan pentru atunci, nu să spunem "bogdaproste" şi să imaginăm noi programe prin care să-i cheltuim. În fine, cea mai aşteptată şi, într-un fel, interesantă parte a documentului este capitolul "Definirea strategică a rolului şi poziţiei României în cadrul Uniunii Europene". Care sînt rolul şi poziţia României în UE, în viziunea PNL? Nu ştiu. Credeţi-mă pe cuvînt, am citit, dar tot nu ştiu. Cum spunea Rodica Culcer la lansare, ca ziarist nu poţi scoate o ştire de acolo. Motivul e simplu: România în viziunea PNL nu e în nici un fel, e şi aşa, şi aşa, e şi cu unii, şi cu alţii, e şi pentru una, şi pentru alta. Să fim prieteni cu toată lumea, să nu spunem nimic clar, să ne strecurăm, şi dacă, Doamne fereşte! sîntem întrebaţi ce credem, să zicem: "Îhî!". Cam aşa reies rolul şi poziţia României în Uniune din acest document. Tocmai după ce, în Finlanda, UE şi Rusia nu s-au înţeles cu privire la politicile energetice, PNL vrea "dezvoltarea unei relaţii pragmatice, bazată pe interese comune şi guvernată de spiritul raporturilor existente între Bruxelles şi Moscova". Partidul care a anunţat peste noapte că se retrage din Irak, zice despre relaţia cu SUA: "singura cale acceptabilă pentru România va fi aceea de a consolida parteneriatul transatlantic în toate componentele lui şi de a menţine/aprofunda instituţiile şi mecanismele transatlantice". Adică cum? Ca să parafrazez un citat din ultima Dilematecă, poziţia României în acest document este clară şi originală. Doar că acolo unde este originală, nu este clară, şi acolo unde este clară, nu este originală. De pildă, România trebuie să facă din UE un actor la Marea Neagră, aici strategia e clară, dar nu aduce nimic nou. Ba chiar, alde Ludovic Orban ar trebui să-şi dea conducerea afară din PNL pentru că arată idei băsesciene. În ce priveşte Republica Moldova, documentul este călduţ: apropierea instituţională şi economică de UE. Limbaj dimplomatic gol de conţinut. Vrea România să aducă Republica Moldova în UE? Bun, nu anul viitor, nici în 2008, nu cu Voronin la Chişinău, dar pe termen mediu şi lung va avea România acest obiectiv? Toate extinderile UE, inclusiv cea care include România, au fost mai întîi idei susţinute de un grup de ţări, aşa lucrează Uniunea Europeană şi România trebuie să ştie clar ce vrea dacă e să reuşească ceva. Alt exemplu. Politicile agricole consumă 40% din bugetul UE şi agricultura este un domeniu important pentru România. Tot politicile agricole reprezintă şi cel mai fierbinte cartof aruncat de colo-colo în discuţiile privind reformarea Uniunii. Care este poziţia României, ce va propune o ţară cu potenţial şi populaţie agricolă importante? "Avînd în vedere tendinţa de liberalizare a comerţului cu produse agricole, dar şi ponderea mare a agriculturii în PIB-ul României, ţara noastră va avea nevoie să îşi fundamenteze punctul de vedere viitor." Deci strategia despre rolul României în UE ne anunţă că în ce priveşte politicile agricole, România va trebui să aibă un punct de vedere. Ceea ce, pînă la urmă, e corect. De fapt, vorbim despre o strategie despre cum să avem o strategie.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.