O să fie bine

Publicat în Dilema Veche nr. 924 din 23 decembrie 2021 – 5 ianuarie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

The Economist crede că moștenirea principală a lui 2021 este instaurarea unei certitudini a incertitudinii. „Noua normalitate” constă într-o permanentă schimbare a regulilor și un efort intens și obositor de adaptare la o realitate în permanentă schimbare. Duse sînt obiceiurile și obișnuințele din anii premergători pandemiei. Autorii revistei fac o paralelă cu ceea ce s-a întîmplat după atentatele de la 11 septembrie 2001 cu traficul aerian. Călătorii au fost obligați să se conformeze unui set de obligații aflat în permanentă schimbare: mai întîi nu au mai putut lua cu ei obiecte ascuțite, apoi au trebuit să se descalțe la controlul de securitate, apoi lichidele au devenit suspecte, la fel și laptop-urile etc. Cu fiecare pericol nou a apărut o regulă nouă și viața a devenit un pic mai complicată. 

Publicația britanică are probabil dreptate. Tentativa de a face cumva ordine în viața noastră e probabil sortită eșecului, iar noua normalitate va continua să ne consume energia și nervii cel puțin un an de zile de acum încolo sau pînă cînd vom fi mult prea obosiți pentru a mai remarca cît de mult s-au schimbat lucrurile și ce departe sîntem de rutine pe care altădată le credeam veșnice. Va mai fi lumea la fel? Nimeni nu știe, dar cînd a stat vreodată timpul pe loc? Schimbări ar fi venit și dacă n-am fi devenit cu toții brusc experți în epidemiologie. Nu în același ritm, nu toate disruptive, dar ar fi fost. 

Dacă încercăm pentru un minut să dăm deoparte motivele de pesimism, o să vedem că din anii aceștia rămîn și cîteva lucruri bune. Lockdown-urile și restricțiile ne-au învățat să apreciem mai mult ce aveam – probabil nu mai eram conștienți de multă vreme ce acces uriaș aveam la lumea întreagă și cît spațiu de explorat (din toate punctele de vedere) ni se oferea. Și ni se oferă încă. Apoi, foarte mulți dintre noi au înțeles că tehnologia poate ajuta. Au învățat lucruri noi, le pot folosi acum, pot cîștiga bani de pe urma lor sau pot întreține relații care altfel s-ar fi pierdut. Închipuiți-vă pentru o secundă cum ar fi arătat pandemia asta în anii ʼ80. Izolare fără Internet. Mult mai multe slujbe ar fi dispărut, prieteniile ar fi trebuit să se întrețină din voci fără chipuri în apeluri telefonice scumpe.

Aceleași restricții au avut și efectul neașteptat de a aduce o conversație despre libertate în rîndul unor sectoare de populație care altminteri ar fi avut probabil cu totul alte preocupări. Sigur că această conversație (antivaccin, împotriva certificatului verde etc.) e pe alocuri toxică, uneori de-a dreptul stupidă și dăunătoare, dar exercițiul ei va rămîne cu cei care o poartă. Poți spera onest că data următoare cînd se va pune problema restrîngerii drepturilor sau abuzurilor guvernamentale, halucinații de azi vor fi un pic mai atenți.

Pe de altă parte, foarte mulți dintre noi au fost obligați la mici reevaluări ale mediului în care trăiesc. Unii s-au mutat la țară, alții au ales să se întoarcă în birouri doar parțial, alții au decis să plănuiască și pentru dezastre, nu doar pentru vacanțe. Cumva am devenit mai umili, ne-am dat seama cît de fragili sîntem și ce ușor se poate duce totul dracului. În același timp, ne-a intrat în vocabular cuvîntul „reziliență”. Cu fiecare grijă nouă, cu fiecare motiv de prudență de care nu eram conștienți, am descoperit că putem face față unor lucruri altădată intolerabile. Pe cît de fragili, pe atît de rezistenți.

Și avem motive să exersăm în continuare. Sînt vreo 25 de ani de cînd România nu a mai fost preocupată cu adevărat de inflație, de exemplu. Stabilitatea prețurilor nu mai era de mult o problemă reală în sondajele care ne măsoară îngrijorările. Este acum. La fel și criza energetică. Să amintesc și de posibilitatea unui război major la granițele noastre? Nu o mai fac, are grijă Vladimir Putin să genereze un șir de știri și analize cum n-au mai fost probabil de la invadarea Irakului. Cu diferența că acum Ucraina se pregătește de invazie, iar agresorul are nefericitul obicei de a fi absolut neplăcut cu vecinii. „Cu cine se învecinează Rusia? Cu cine vrea ea.” Ăsta nu e banc despre reputație, ci avertisment.

Aș fi amintit aici și despre contextul politic intern, însă cred că e suficient să aruncăm o privire pe propunerea de buget pentru 2022 și să vedem pe unde mai cresc sumele alocate. Să vedem cine are cele mai mari procente și să remarcăm cum creșterile acelea nu sînt niciodată explicate. Politic am scris? Probabil am vrut să scriu „de securitate”. 

The Economist are dreptate, sînt vremuri complicate. Dar o să fie bine. Nu poate fi altfel.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.