O probă de maturitate

Publicat în Dilema Veche nr. 604 din 10-16 septembrie 2015
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Învăţarăm la şcoală că poporul român se trage din dacii care erau cei mai buni şi drepţi dintre traci. Că, la noi, ospitalitatea şi omenia sînt reguli de aur. Că pîinea şi sarea se află întotdeauna la îndemînă pentru a cinsti drumeţul, oaspetele, nevoiaşul în trecere. Ba, acum vreo săptămînă, pe aeroport la Otopeni, mai şi văzui o familie îmbrăcată în ii (era să zic tradiţionale, dar aveau aspect urban, decoraţiuni minimaliste) care aştepta pe cineva. Aveau aşezate pe un ştergar: un pahar cu apă, unul cu palincă, o pîine, ceva sare şi… Constituţia României. Habar n-am pe cine aşteptau, dar scena m-a amuzat. 

Deloc amuzat urmăresc traseul refugiaţilor arabi care se înşiră de-a lungul Europei, căutînd să scape de război, de mizerie, de sărăcie. I-am văzut în Beirut, acum un an, cerşind pe străzi, încercînd să cîştige de o pîine. Îi văd la televizor acum, cu miile, traversînd Grecia, Macedonia, Serbia, oprindu-se în Budapesta în gară. Am fost atent la reacţiile şi comentariile alor noştri. La B1, un analist invitat des (scuze, nu îi ştiu numele) perora cum că refugiaţii ăştia sînt făcuţi de ei, de occidentali, cu războaiele lor ipocrite şi că acum ar vrea să ni-i vîre nouă în ţărişoară. „Ei i-au făcut, să se spele pe cap cu ei. La noi nu au ce căuta. Aduc terorism, sărăcie, ba chiar şi boli contagioase!“ – cam ăsta era mesajul. L-am ascultat două zile la rînd. Moderatoarea îi zîmbea angelic şi pas să îl contrazică. Mie, personal, îmi păreau enormităţi lesne de demontat. O zi mai tîrziu, Traian Băsescu şi Václav Klaus, doi foşti preşedinţi ai unor state membre UE, au exprimat puncte de vedere cvasi-identice. Vestul a făcut haos în Orient, ei să se descurce cu victimele colaterale. Premierul Ponta a contrazis punctul ăsta de vedere, asigurînd că România va fi un bun stat european şi va primi cotele stabilite la Bruxelles. Nu sînt de acord cu nici unul. 

Aş vrea să văd că ţara mea va găzdui refugiaţi musulmani, din trei motive. În primul rînd, pentru că sînt creştin ortodox şi pe mine m-au învăţat la biserică să îl ajut pe cel nevoiaş. În al doilea rînd, pentru că sînt din Europa de Est şi ştiu ce a însemnat comunismul, lipsa libertăţii şi fuga spre Vest. Tot ca est-european, ştiu că Vestul a împărţit cu noi propria prosperitate. Dovadă sînt cele cîteva milioane de români cu locuri de muncă în Italia sau Spania. Am putea, moralmente vorbind, să uităm discursul cu „ei sînt de vină, că au bombardat Libia“. 

Nu în ultimul rînd, pentru că îmi doresc ca statul român să dovedească maturitate. Să arate că poate să organizeze tabere de refugiaţi şi, ulterior, asistenţă coerentă (socială, educaţională şi sanitară) pentru cîteva mii de oameni la nevoie. Admit. Rezerva exprimată de Leonard Orban, fost comisar european şi consilier prezidenţial, a fost singura pe care o împărtăşesc întrucîtva. Primirea de refugiaţi nu înseamnă doar casă şi masă, ci presupune efort instituţional intens, într-o ţară fără multă experienţă într-o atare problemă. Consilii locale care ar trebui să angajeze personal suplimentar, locuri în şcoli pentru copii, cursuri de limba română, căutarea unor posibilităţi de angajare, politici speciale de integrare şi reaşezare. De acord, va fi un efort. Cred că merită încercat. Cred că va fi o probă de maturitate a statului român. Un soi de bacalaureat pentru admiterea cu adevărat în clubul ţărilor bogate şi creştine. Al celor care ajută pe cei mai puţin norocoşi. Ne-am obişnuit să ne vedem drept coada cozilor şi săracii săracilor, pe cît sîntem de deprinşi cu legenda ospitalităţii altruiste nelimitate, de rit daco-tracic. Este cazul să trecem mai departe. Să ne asumăm poziţia de ţară capabilă să mai şi dea, nu numai să ceară. Da, nu va fi uşor. Dar merită să încercăm, fără a uita eşecurile Franţei, Germaniei sau Angliei, în materie de integrare a emigranţilor arabi, în ultimele decenii. Zic că am avea şanse. 

Pe scurt, îmi doresc ca ţara mea să primească musulmani pentru că sînt creştin ortodox, est-european şi român. Sînt european, carevasăzică, prin toate cele trei calităţi înşirate. European din UE, evident. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Emigrarea este o decizie dificilă pentru multi romani  Foto Freepik com jpg
Țările din Vest unde românii ezită să se întoarcă: „Cei mai mulți sunt nostalgici. Vorbesc numai despre pământul matern”
Anual, peste 200.000 de români părăsesc țara ca emigranți. Mulți dintre cei întorși după câțiva ani susțin că, în ciuda unui nivel de trai mai ridicat, nu au reușit să se adapteze societăților occidentale, mai ales în comunități în care numărul românilor este redus.
masini second hand jpeg
Cât de des își schimbă românii mașinile. Din ce țări ar trebui să evitați să le cumpărați
O mașină care și-a schimbat proprietarul de prea multe ori nu va mai fi foarte căutată pe piața second-hand, existând posibilitatea să fi fost prost întreținut sau să ascundă defecte tehnice pe care foștii proprietari nu doreau să le rezolve.
Imperiul rus
Rusia și obsesia imperiului. De ce Kremlinul nu renunță la războaiele de expansiune
Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat.
portofel digital
Tinerii de până în 30 de ani tratează banii cash ca pe o glumă
Dacă ai un tânăr de până în 30 de ani în apropiere, poate ar fi bine să renunți la ideea de a-i face cadou clasicul portofel, pentru că nu-l va folosi. Tinerii tratează banii cash ca pe o glumă, folosindu-i doar pentru mici răsfățuri, de parcă n-ar mai avea valoare, scrie presa internațională.
inteligenta artificiala foto shutterstock png
Românii, extrem de sceptici în folosirea AI, deși le-ar putea crește productivitatea și creativitatea
Angajații din România sunt printre cei mai puțin entuziasmați de impactul inteligenței artificiale asupra muncii lor, doar o treime declarându-se astfel, sub media globală de 41%.
Bani castig FOTO Shutterstock jpg
Cum să economisești ca un milionar. Sfaturi simple de urmat în noul an
Mentalitatea face diferența în modul în care ne gestionăm banii. Psihologii spun că optimismul și poveștile scurte care explică concepte financiare complexe pot transforma economisirea dintr-o corvoadă într-un obicei natural, chiar și pentru cei cu venituri mai mici.
Grasi obezi care fac sport miscare alergare parc slabire FOTO Shutterstock
De ce e important să faci mișcare zi de zi? Exercițiile ușoare care fac minuni pentru creier și te mențin energic și după 60 de ani
Chiar și mișcarea ușoară, făcută regulat, poate avea efecte surprinzătoare asupra creierului tău. Pașii mici, plimbările scurte sau câteva minute de stretching nu doar că aduc energie corpului, dar pot reduce cu până la 45% riscul de demență mai târziu în viață.
summit ue jpg
O săptămână decisivă pentru UE. Poate demonstra Europa că nu este „slabă” în fața lui Trump?
Uniunea Europeană se află într-un moment critic, încercând să dovedească faptul că este mai mult decât un actor secundar pe scena geopolitică.
muncitori brasov 1987 FOTO memorialsighet ro jpg
Primii români care au avut curajul să strige „Jos Ceaușescu”. Revolta anticomunistă care a prefigurat Revoluția din 1989
Prima mare revoltă a românilor contra regimului comunist a avut loc, de fapt, cu doi ani mai devreme față de evenimentele din 1989. Este vorba despre protestele de mare amploare ale muncitorilor de la Uzinele „Steagul Roșu” din Brașov, aspru reprimate de Securitate.