O probă de maturitate

Publicat în Dilema Veche nr. 604 din 10-16 septembrie 2015
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Învăţarăm la şcoală că poporul român se trage din dacii care erau cei mai buni şi drepţi dintre traci. Că, la noi, ospitalitatea şi omenia sînt reguli de aur. Că pîinea şi sarea se află întotdeauna la îndemînă pentru a cinsti drumeţul, oaspetele, nevoiaşul în trecere. Ba, acum vreo săptămînă, pe aeroport la Otopeni, mai şi văzui o familie îmbrăcată în ii (era să zic tradiţionale, dar aveau aspect urban, decoraţiuni minimaliste) care aştepta pe cineva. Aveau aşezate pe un ştergar: un pahar cu apă, unul cu palincă, o pîine, ceva sare şi… Constituţia României. Habar n-am pe cine aşteptau, dar scena m-a amuzat. 

Deloc amuzat urmăresc traseul refugiaţilor arabi care se înşiră de-a lungul Europei, căutînd să scape de război, de mizerie, de sărăcie. I-am văzut în Beirut, acum un an, cerşind pe străzi, încercînd să cîştige de o pîine. Îi văd la televizor acum, cu miile, traversînd Grecia, Macedonia, Serbia, oprindu-se în Budapesta în gară. Am fost atent la reacţiile şi comentariile alor noştri. La B1, un analist invitat des (scuze, nu îi ştiu numele) perora cum că refugiaţii ăştia sînt făcuţi de ei, de occidentali, cu războaiele lor ipocrite şi că acum ar vrea să ni-i vîre nouă în ţărişoară. „Ei i-au făcut, să se spele pe cap cu ei. La noi nu au ce căuta. Aduc terorism, sărăcie, ba chiar şi boli contagioase!“ – cam ăsta era mesajul. L-am ascultat două zile la rînd. Moderatoarea îi zîmbea angelic şi pas să îl contrazică. Mie, personal, îmi păreau enormităţi lesne de demontat. O zi mai tîrziu, Traian Băsescu şi Václav Klaus, doi foşti preşedinţi ai unor state membre UE, au exprimat puncte de vedere cvasi-identice. Vestul a făcut haos în Orient, ei să se descurce cu victimele colaterale. Premierul Ponta a contrazis punctul ăsta de vedere, asigurînd că România va fi un bun stat european şi va primi cotele stabilite la Bruxelles. Nu sînt de acord cu nici unul. 

Aş vrea să văd că ţara mea va găzdui refugiaţi musulmani, din trei motive. În primul rînd, pentru că sînt creştin ortodox şi pe mine m-au învăţat la biserică să îl ajut pe cel nevoiaş. În al doilea rînd, pentru că sînt din Europa de Est şi ştiu ce a însemnat comunismul, lipsa libertăţii şi fuga spre Vest. Tot ca est-european, ştiu că Vestul a împărţit cu noi propria prosperitate. Dovadă sînt cele cîteva milioane de români cu locuri de muncă în Italia sau Spania. Am putea, moralmente vorbind, să uităm discursul cu „ei sînt de vină, că au bombardat Libia“. 

Nu în ultimul rînd, pentru că îmi doresc ca statul român să dovedească maturitate. Să arate că poate să organizeze tabere de refugiaţi şi, ulterior, asistenţă coerentă (socială, educaţională şi sanitară) pentru cîteva mii de oameni la nevoie. Admit. Rezerva exprimată de Leonard Orban, fost comisar european şi consilier prezidenţial, a fost singura pe care o împărtăşesc întrucîtva. Primirea de refugiaţi nu înseamnă doar casă şi masă, ci presupune efort instituţional intens, într-o ţară fără multă experienţă într-o atare problemă. Consilii locale care ar trebui să angajeze personal suplimentar, locuri în şcoli pentru copii, cursuri de limba română, căutarea unor posibilităţi de angajare, politici speciale de integrare şi reaşezare. De acord, va fi un efort. Cred că merită încercat. Cred că va fi o probă de maturitate a statului român. Un soi de bacalaureat pentru admiterea cu adevărat în clubul ţărilor bogate şi creştine. Al celor care ajută pe cei mai puţin norocoşi. Ne-am obişnuit să ne vedem drept coada cozilor şi săracii săracilor, pe cît sîntem de deprinşi cu legenda ospitalităţii altruiste nelimitate, de rit daco-tracic. Este cazul să trecem mai departe. Să ne asumăm poziţia de ţară capabilă să mai şi dea, nu numai să ceară. Da, nu va fi uşor. Dar merită să încercăm, fără a uita eşecurile Franţei, Germaniei sau Angliei, în materie de integrare a emigranţilor arabi, în ultimele decenii. Zic că am avea şanse. 

Pe scurt, îmi doresc ca ţara mea să primească musulmani pentru că sînt creştin ortodox, est-european şi român. Sînt european, carevasăzică, prin toate cele trei calităţi înşirate. European din UE, evident. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Armata ucraineană continuă să elibereze localități: Rușii atacă cu rachete S-300
Armata ucraineană continuă să elibereze localități de pe frontul de est în pofida anexărilor efectuate de Moscova. În Zaporojie, armata rusă atacă cu rachete sol-aer S-300 cu rază lungă de acțiune.
Soldati ucraineni elibereaza orasul Liman FOTO Twitter jpg
Reportaj CNN din orașul ucrainean Lîman: „Rușii s-au urcat pe tancuri şi au plecat” VIDEO
Pustietatea fantomatică a străzilor oraşului ucrainean Lîman eliberat de trupele ucrainene după ce fusese ocupat de cele ruse contrastează cu importanţa sa strategică.
meteo  frig foto pixabay
Vremea se schimbă radical. Frig pătrunzător după temperaturile tropicale, unde se anunță lapoviță și ninsoare
După căldura tropicală, vremea se schimbă radical. Temperaturile încep să scadă, iar ploile se vor extinde în mare parte din ţară. La munte va fi foarte frig și vor cădea precipitații mixte.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia