O pledoarie contra sanc╚Ťiunilor economice

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 917 din 4 ÔÇô 10 noiembrie 2021
O pledoarie contra sanc╚Ťiunilor economice jpeg

La ├«nceputul acestei luni, consilierul american pentru securitate na╚Ťional─â, Jake Sullivan, a acuzat Rusia c─â folose╚Öte energia ca arm─â politic─â. Kremlinul a r─âspuns sus╚Ťin├«nd c─â sanc╚Ťiunile SUA amenin╚Ťau s─â exacerbeze dezechilibrele pe pia╚Ťa european─â a energiei. Aceast─â contesta╚Ťie eviden╚Ťiaz─â ├«n mod clar cre╚Öterea ÔÇô tot mai problematic─â ÔÇô a folosirii sanc╚Ťiunilor economice sau a amenin╚Ť─ârii cu acestea ├«n politica interna╚Ťional─â.

Ca instrument al presiunii statului, sanc╚Ťiunile economice nu ajung la r─âzboi, dar s├«nt mai aproape de el dec├«t de diploma╚Ťie. Cu toate acestea, justific─ârile legale, politice ╚Öi morale pentru astfel de m─âsuri s├«nt rareori contestate.

Statele au folosit ├«ntotdeauna economia ca instrument al geopoliticii. Secolul al XIX-lea, c├«nd economia interna╚Ťional─â a fost ├«n mare m─âsur─â separat─â de politica interna╚Ťional─â, a fost o scurt─â excep╚Ťie de la aceast─â regul─â: Rusia a str├«ns chiar ╚Öi un ├«mprumut de pe pia╚Ťa londonez─â ├«n timpul r─âzboiului Crimeei. Dar ├«n anii 1920, Liga Na╚Ťiunilor a re├«nviat ├«n mod oficial folosirea armelor economice ├«mpotriva statelor ofensive. Iar Capitolul 7 al Cartei Na╚Ťiunilor Unite permite Consiliului de Securitate s─â impun─â sanc╚Ťiuni economice ├«mpotriva statelor care amenin╚Ť─â sau ├«ncalc─â pacea mondial─â.

Regimul interna╚Ťional de sanc╚Ťiuni a trecut prin mai multe etape suprapuse ├«n ultimul secol. La ├«nceput, sanc╚Ťiunile au fost folosite ca r─âspuns la inten╚Ťiile sau ac╚Ťiunile agresive ale unui stat, cum ar fi o cre╚Ötere a ├«narm─ârii sau o invazie propriu-zis─â a unui alt stat. Astfel, Liga Na╚Ťiunilor a impus Italiei sanc╚Ťiuni economice c├«nd for╚Ťele lui Mussolini au invadat Abisinia ├«n 1935.

├Än etapa urm─âtoare, temerile cu caracter umanitar au ajuns s─â fie acceptate ca temei pentru sanc╚Ťiuni. De exemplu, opresiunea guvernului asupra unor grupuri din interiorul unui stat care amenin╚Ťa s─â declan╚Öeze efecte asupra unor ╚Ť─âri ÔÇ×ter╚ŤeÔÇŁ, cum ar fi o criz─â a refugia╚Ťilor. Aceasta a fost baza legal─â pentru sanc╚Ťiunile economice ale ONU ├«mpotriva Rhodesiei ├«n anii 1970 ╚Öi Africii de Sud ├«n anii 1980.

Dup─â aceea, unii au considerat ÔÇ×schimbarea regimuluiÔÇŁ ├«n sine ca un scop legitim pentru sanc╚Ťiuni. Dup─â cum a sus╚Ťinut premierul britanic Tony Blair ├«ntr-un discurs din 1999 la Chicago, ÔÇ×propagarea valorilor noastre ne face mai siguriÔÇŁ. Convingerea de baz─â aici era c─â democra╚Ťiile nu ├«ncep r─âzboaie, ci c─â doar dictaturile o fac. Scopul nedeclarat al men╚Ťinerii sanc╚Ťiunilor economice asupra Irakului dup─â r─âzboiul din Golf din 1991 a fost, astfel, ├«nl─âturarea pre╚Öedintelui irakian Saddam Hussein de la putere.

Cea mai important─â evolu╚Ťie recent─â ├«n regimul interna╚Ťional de sanc╚Ťiuni a fost sanc╚Ťionarea persoanelor ╚Öi entit─â╚Ťilor ÔÇ×special desemnateÔÇŁ. Astfel de m─âsuri atent ╚Ťintite, sus╚Ťin avoca╚Ťii lor, circumscriu pedepsele la autorii unor activit─â╚Ťi de sp─âlare a banilor ╚Öi ai altor practici dubioase ╚Öi, astfel, evit─â daunele la adresa restului popula╚Ťiei unei ╚Ť─âri. Dar ele nu intr─â ├«n competen╚Ťa ONU ╚Öi, prin urmare, s├«nt impuse unilateral de ╚Ť─âri sau grupuri de ╚Ť─âri puternice din punct de vedere economic. Deloc surprinz─âtor, Statele Unite, hegemonul dolarului mondial, a fost pionierul ├«n aceast─â form─â de sanc╚Ťionare. Dar ╚Öi Uniunea European─â a urmat exemplul Americii.

Cele mai cunoscute dintre aceste sanc╚Ťiuni individualizate s├«nt cele numite Magnitsky, dup─â numele avocatului rus Serghei Magni╚Ťki, care i-a acuzat pe oficialii ru╚Öi din domeniul fiscal ╚Öi al aplic─ârii legilor c─â au fraudat Hermitage Capital Management, o firm─â de investi╚Ťii pe care o consilia, cu 230 de milioane de dolari. Magni╚Ťki a fost arestat ╚Öi acuzat de evaziune fiscal─â ╚Öi a murit ├«n ├«nchisoarea Matroskaia Ti╚Öina din Moscova ├«n 2009, dup─â ce ar fi fost b─âtut de poli╚Ťie.SUA au adoptat Legea Magnitsky ├«n 2012 cu inten╚Ťia de a pedepsi persoanele responsabile. Iar mai cuprinz─âtorul Global Magnitsky Human Rights Accountability Act din 2016 ├«l autorizeaz─â pe pre╚Öedinte ÔÇ×s─â impun─â sanc╚Ťiuni economice ╚Öi s─â interzic─â intrarea ├«n Statele Unite oric─ârei persoane str─âine identificate ca fiind implicat─â ├«n abuzuri contra drepturilor omului sau corup╚ŤieÔÇŁ. Alte puteri occidentale ÔÇô inclusiv Regatul Unit (2017-18), Canada (2017) ╚Öi UE (2020) ÔÇô au adoptat de atunci legisla╚Ťia Magnitsky, iar sute de persoane ╚Öi firme din ├«ntreaga lume s├«nt ├«n prezent sanc╚Ťionate ├«n temeiul acestor legi. Separat, Parlamentul European a cerut recent sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Ungariei ╚Öi Poloniei pentru ├«nc─âlcarea drepturilor LGBTQ+.

Dar s├«nt aceste sanc╚Ťiuni oportune ╚Öi eficiente? ├Än ceea ce prive╚Öte Justi╚Ťia, cre╚Öterea recent─â a sanc╚Ťiunilor ╚Ťintite se bazeaz─â pe legisla╚Ťia intern─â, nu interna╚Ťional─â, ╚Öi reflect─â normele convenite doar de un segment al comunit─â╚Ťii interna╚Ťionale. ├Än plus, astfel de sanc╚Ťiuni s├«nt adesea impuse persoanelor ╚Öi entit─â╚Ťilor cu cele mai sumare explica╚Ťii ╚Öi f─âr─â ca acestea s─â fie judecate sau condamnate pentru vreo infrac╚Ťiune. Pentru mul╚Ťi, a╚Öadar, aceste sanc╚Ťiuni par pur ╚Öi simplu o form─â de exercitare a puterii.

De asemenea, oportunitatea lor este ├«ndoielnic─â. Sanc╚Ťiunile ex parte dau na╚Ötere, ├«n mod previzibil, la adev─ârate r─âzboaie de sanc╚Ťiuni, cu excep╚Ťia cazului ├«n care s├«nt aplicate asupra unor ╚Ť─âri care nu pot riposta. ├Än toate cazurile, se produc ├«nc─âlc─âri ale sanc╚Ťiunilor ╚Öi, prin urmare, e nevoie de m─âsuri de supraveghere ╚Öi ├«nt─ârire a aplic─ârii lor la nivel interna╚Ťional.

Urm├«nd sanc╚Ťionarea de c─âtre Occident a oficialilor ru╚Öi acuza╚Ťi de abuzuri ├«n Cecenia, SUA, Canada, UE ╚Öi Marea Britanie au impus ├«nghe╚Ťarea activelor ╚Öi interdic╚Ťii de c─âl─âtorie ╚Öi pentru oficialii chinezi implica╚Ťi ├«n maltratarea uigurilor ├«n Xinjiang. Rusia ╚Öi China s-au unit pentru a condamna Occidentul pentru c─â ar fi declan╚Öat un nou ÔÇ×r─âzboi receÔÇŁ, iar China, ├«n mod special, are o mul╚Ťime de ÔÇ×armeÔÇŁ cu care s─â riposteze. Chiar vrem ca lumea s─â fie ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n blocuri economice de sanc╚Ťionatori ╚Öi ripostatori?

La ├«ntrebarea asupra eficien╚Ťei sanc╚Ťiunilor economice este probabil cel mai greu de r─âspuns, deoarece nu exist─â o m─âsur─â stabilit─â a succesului. Mul╚Ťi presupun c─â s├«nt o modalitate relativ ieftin─â de a aduce schimb─âri de regim benefice din punct de vedere moral sau schimb─âri ├«n comportamentul unui regim. Acest lucru poate fi adev─ârat ├«n unele cazuri. Dar dovezile cople╚Öitoare sugereaz─â c─â sanc╚Ťiunile economice au astfel de efecte numai ├«n completare cu interven╚Ťia militar─â ÔÇô ceea ce ├«nseamn─â c─â ele s├«nt de obicei un acompaniament al r─âzboiului, mai degrab─â dec├«t o alternativ─â la acesta. A╚Öadar, ar trebui s─â fim extrem de aten╚Ťi cu privire la impunerea de sanc╚Ťiuni din motive morale.

La urma urmei, exist─â un alt model pa╚Önic pentru a ├«mbun─ât─â╚Ťi comportamentul interna╚Ťional ╚Öi intern. Montesquieu, Adam Smith, Richard Cobden ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii au sus╚Ťinut c─â schimbul de bunuri, oameni ╚Öi idei are efecte de pacificare. Sanc╚Ťiunile func╚Ťioneaz─â direct ├«mpotriva acestui lucru. C├«nd sus╚Ťin─âtorii acestor m─âsuri punitive sus╚Ťin c─â schimburile comerciale s├«nt posibile doar ├«ntre oameni civiliza╚Ťi, ei ignor─â efectul civilizator al comer╚Ťului ├«nsu╚Öi. 

Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, este profesor emerit de economie politic─â la Universitatea Warwick. 

Foto: Serghei Magni╚Ťki (wikimedia commons)

Copyright: Project Syndicate, 2021

www.project-syndicate.org

traducere de Andrei MANOLESCU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.