O pledoarie contra sancțiunilor economice

Publicat în Dilema Veche nr. 917 din 4 – 10 noiembrie 2021
O pledoarie contra sancțiunilor economice jpeg

La începutul acestei luni, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a acuzat Rusia că folosește energia ca armă politică. Kremlinul a răspuns susținînd că sancțiunile SUA amenințau să exacerbeze dezechilibrele pe piața europeană a energiei. Această contestație evidențiază în mod clar creșterea – tot mai problematică – a folosirii sancțiunilor economice sau a amenințării cu acestea în politica internațională.

Ca instrument al presiunii statului, sancțiunile economice nu ajung la război, dar sînt mai aproape de el decît de diplomație. Cu toate acestea, justificările legale, politice și morale pentru astfel de măsuri sînt rareori contestate.

Statele au folosit întotdeauna economia ca instrument al geopoliticii. Secolul al XIX-lea, cînd economia internațională a fost în mare măsură separată de politica internațională, a fost o scurtă excepție de la această regulă: Rusia a strîns chiar și un împrumut de pe piața londoneză în timpul războiului Crimeei. Dar în anii 1920, Liga Națiunilor a reînviat în mod oficial folosirea armelor economice împotriva statelor ofensive. Iar Capitolul 7 al Cartei Națiunilor Unite permite Consiliului de Securitate să impună sancțiuni economice împotriva statelor care amenință sau încalcă pacea mondială.

Regimul internațional de sancțiuni a trecut prin mai multe etape suprapuse în ultimul secol. La început, sancțiunile au fost folosite ca răspuns la intențiile sau acțiunile agresive ale unui stat, cum ar fi o creștere a înarmării sau o invazie propriu-zisă a unui alt stat. Astfel, Liga Națiunilor a impus Italiei sancțiuni economice cînd forțele lui Mussolini au invadat Abisinia în 1935.

În etapa următoare, temerile cu caracter umanitar au ajuns să fie acceptate ca temei pentru sancțiuni. De exemplu, opresiunea guvernului asupra unor grupuri din interiorul unui stat care amenința să declanșeze efecte asupra unor țări „terțe”, cum ar fi o criză a refugiaților. Aceasta a fost baza legală pentru sancțiunile economice ale ONU împotriva Rhodesiei în anii 1970 și Africii de Sud în anii 1980.

După aceea, unii au considerat „schimbarea regimului” în sine ca un scop legitim pentru sancțiuni. După cum a susținut premierul britanic Tony Blair într-un discurs din 1999 la Chicago, „propagarea valorilor noastre ne face mai siguri”. Convingerea de bază aici era că democrațiile nu încep războaie, ci că doar dictaturile o fac. Scopul nedeclarat al menținerii sancțiunilor economice asupra Irakului după războiul din Golf din 1991 a fost, astfel, înlăturarea președintelui irakian Saddam Hussein de la putere.

Cea mai importantă evoluție recentă în regimul internațional de sancțiuni a fost sancționarea persoanelor și entităților „special desemnate”. Astfel de măsuri atent țintite, susțin avocații lor, circumscriu pedepsele la autorii unor activități de spălare a banilor și ai altor practici dubioase și, astfel, evită daunele la adresa restului populației unei țări. Dar ele nu intră în competența ONU și, prin urmare, sînt impuse unilateral de țări sau grupuri de țări puternice din punct de vedere economic. Deloc surprinzător, Statele Unite, hegemonul dolarului mondial, a fost pionierul în această formă de sancționare. Dar și Uniunea Europeană a urmat exemplul Americii.

Cele mai cunoscute dintre aceste sancțiuni individualizate sînt cele numite Magnitsky, după numele avocatului rus Serghei Magnițki, care i-a acuzat pe oficialii ruși din domeniul fiscal și al aplicării legilor că au fraudat Hermitage Capital Management, o firmă de investiții pe care o consilia, cu 230 de milioane de dolari. Magnițki a fost arestat și acuzat de evaziune fiscală și a murit în închisoarea Matroskaia Tișina din Moscova în 2009, după ce ar fi fost bătut de poliție.SUA au adoptat Legea Magnitsky în 2012 cu intenția de a pedepsi persoanele responsabile. Iar mai cuprinzătorul Global Magnitsky Human Rights Accountability Act din 2016 îl autorizează pe președinte „să impună sancțiuni economice și să interzică intrarea în Statele Unite oricărei persoane străine identificate ca fiind implicată în abuzuri contra drepturilor omului sau corupție”. Alte puteri occidentale – inclusiv Regatul Unit (2017-18), Canada (2017) și UE (2020) – au adoptat de atunci legislația Magnitsky, iar sute de persoane și firme din întreaga lume sînt în prezent sancționate în temeiul acestor legi. Separat, Parlamentul European a cerut recent sancțiuni împotriva Ungariei și Poloniei pentru încălcarea drepturilor LGBTQ+.

Dar sînt aceste sancțiuni oportune și eficiente? În ceea ce privește Justiția, creșterea recentă a sancțiunilor țintite se bazează pe legislația internă, nu internațională, și reflectă normele convenite doar de un segment al comunității internaționale. În plus, astfel de sancțiuni sînt adesea impuse persoanelor și entităților cu cele mai sumare explicații și fără ca acestea să fie judecate sau condamnate pentru vreo infracțiune. Pentru mulți, așadar, aceste sancțiuni par pur și simplu o formă de exercitare a puterii.

De asemenea, oportunitatea lor este îndoielnică. Sancțiunile ex parte dau naștere, în mod previzibil, la adevărate războaie de sancțiuni, cu excepția cazului în care sînt aplicate asupra unor țări care nu pot riposta. În toate cazurile, se produc încălcări ale sancțiunilor și, prin urmare, e nevoie de măsuri de supraveghere și întărire a aplicării lor la nivel internațional.

Urmînd sancționarea de către Occident a oficialilor ruși acuzați de abuzuri în Cecenia, SUA, Canada, UE și Marea Britanie au impus înghețarea activelor și interdicții de călătorie și pentru oficialii chinezi implicați în maltratarea uigurilor în Xinjiang. Rusia și China s-au unit pentru a condamna Occidentul pentru că ar fi declanșat un nou „război rece”, iar China, în mod special, are o mulțime de „arme” cu care să riposteze. Chiar vrem ca lumea să fie împărțită în blocuri economice de sancționatori și ripostatori?

La întrebarea asupra eficienței sancțiunilor economice este probabil cel mai greu de răspuns, deoarece nu există o măsură stabilită a succesului. Mulți presupun că sînt o modalitate relativ ieftină de a aduce schimbări de regim benefice din punct de vedere moral sau schimbări în comportamentul unui regim. Acest lucru poate fi adevărat în unele cazuri. Dar dovezile copleșitoare sugerează că sancțiunile economice au astfel de efecte numai în completare cu intervenția militară – ceea ce înseamnă că ele sînt de obicei un acompaniament al războiului, mai degrabă decît o alternativă la acesta. Așadar, ar trebui să fim extrem de atenți cu privire la impunerea de sancțiuni din motive morale.

La urma urmei, există un alt model pașnic pentru a îmbunătăți comportamentul internațional și intern. Montesquieu, Adam Smith, Richard Cobden și mulți alții au susținut că schimbul de bunuri, oameni și idei are efecte de pacificare. Sancțiunile funcționează direct împotriva acestui lucru. Cînd susținătorii acestor măsuri punitive susțin că schimburile comerciale sînt posibile doar între oameni civilizați, ei ignoră efectul civilizator al comerțului însuși. 

Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, este profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick. 

Foto: Serghei Magnițki (wikimedia commons)

Copyright: Project Syndicate, 2021

www.project-syndicate.org

traducere de Andrei MANOLESCU

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Preotul care a jignit iubitorii de animale primește replica unui călugăr: „Ele nu l-au izgonit pe Iisus“
Mesajele publicate de preotul Matei Vulcănescu despre iubitorii de animale au stârnit controverse. Un călugăr de la Schitul Straja din Hunedoara arată de ce animalele trebuie iubite și nu disprețuite.
image
Fetiță lăsată de părinți în apă fierbinte, moartă în chinuri. Soții criminali au contestat arestarea
Doi soți din Călărași au fost trimiși în judecată pentru omor calificat, pentru că și-au lăsat fiica de 2 ani și 10 luni să moară în chinuri. În rechizitoriul procurorilor se menționează că fetița s-a aflat în agonie timp de mai multe ore.
image
Cum sunt relațiile în care femeia e mai în vârstă decât bărbatul
Într-o lume încărcată de prejudecăţi, rolul bărbatului într-o relație de cuplu este văzut ca fiind acela de a oferi protecție și stabilitate familiei și partenerei.

HIstoria.ro

image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.
image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.