O obsesie progresistă

Publicat în Dilema Veche nr. 852 din 6 - 12 august 2020
Iconofobie jpeg

Un concept care generează astăzi furor în mase, dar care mie nu-mi cauzează decît, cel mult, tremor (prin imbecilitatea lui implicită) este cel de „dezvoltare personală”. Șmecherii momentului se oferă pe toate drumurile, infatigabil, să deconspire (contra cost, desigur) secretele așa-zisei „dezvoltări personale”, iar fraierii se îmbulzesc instantaneu „să benefecieze” de miraculoasele rețete „psihologice”, convinși fiind că, după „tratament”, vor intra, în regim de urgență, pe lista scurtă a nominalizaților la Premiul Nobel. Vor deborda, cu alte cuvinte, de atîta „dezvoltare personală” și întregul univers se va simți obligat să-i răsplătească, fie și simbolic, pentru extraordinara lor „transformare”. Dar ce înseamnă, pentru numele lui Dumnezeu, „dezvoltarea personală”? Indubitabil, multitudinile care, în prezent, vorbesc neîncetat despre ea nu ar fi, la rigoare, în stare să îndruge decît banalități sforăitoare despre semnificația noțiunii. Totuși, voi admite, inventatorii acestui produs al culturii progresiste nu au fost, ab origine, băieți proști, știind intuitiv că, prin intermediul unei astfel de sintagme perverse, vor capta atenția multor dezorientați nefericiți ai planetei. În postura mea de individ a cărui meserie se bazează, preponderent, pe texte și, în consecință, pe cuvinte, voi încerca aici o „descifrare” semantică a sintagmei, pornind de la construcția sa inițială. Pionierii „dezvoltării personale” (personal development, în limbajul-tată anglofon) trebuie să fi avut în vedere, în elaborarea noului clișeu, cu perfidă subtilitate, un complex uman general valabil: acela că sîntem mai mult decît părem. De ce să trăim, prin urmare, o viață întreagă, în interiorul unui veritabil hău al personalității noastre, hău căscat, se înțelege, între „posibilitate” (potential?) și „realizare” (achievement?), cînd, prin tehnici „motivaționale”, ne putem „moși” eul ascuns, „dezvălui” sinele inhibat, arăta fața reală (de „o frumusețe ireală”) în „splendoarea” ei absolut șocantă?

Cum să rămîi așadar de piatră la asemenea promisiuni, mai ales atunci cînd, să recunoaștem, frustrarea, sentimentul neîmplinirii, eterna „lege a lui Murphy”, blazarea, dezamăgirea, eșecul, tristețea, angoasa, neliniștea și întîmplarea (frecvent, aiuritoare) rămîn caracteristicile dominante ale majorității traseelor biografice din istorie? Vei cădea ușor în capcana experimentului de „autodescoperire”, asumîndu-ți, senin și, din păcate, stupid, maimuțărelile la care te vor supune energicii instructori motivaționali. De ce folosesc termeni atît de duri și neconcesivi, se pot întreba unii care cred în buclucașa sintagmă, bănuind că ar ființa, în interiorul lor, și o altă „identitate” ce merită să iasă la lumină? Dintr-un motiv foarte simplu: pentru că acea „identitate ascunsă” nu există de fapt! Tot ce are un om de oferit va oferi negreșit pe parcursul (mai lung ori mai scurt) al existenței sale pămîntești. Am mai spus-o și o repet: în noi înșine nu ne putem cuprinde decît o singură dată. „Excesul” – în plus sau în minus, după caz – este fantasmagorie, prilejul intrării personalității noastre într-un proces „inflaționist”, într-o stare de inadecvare ontologică. Destinele individuale constituie rezultatul ultim al interacțiunii dintre mai mulți factori aparent necontrolabili: istoria dată, moștenirea genetică și dinamica lumii unde ne-am născut. Toți acești factori însă vor fi influențați (ireversibil) de un element personal esențial: alegerea noastră. Avem privilegiul opțiunii, iar opțiunea pe care o exercităm neîntrerupt, pînă și inconștient (atunci cînd decidem să mergem la stînga ori la dreapta pe un drum, să mîncăm ceva în loc de altceva, să folosim sau nu un anumit cuvînt etc.) ne modelează soarta, într-un mod covîrșitor, în concertul de ansamblu al prezumtivei „predestinări”. Cineva ar putea obiecta: și dacă iau o hotărîre greșită, comit adică o eroare de „alegere”, înseamnă că așa sînt eu, predispus la eroare, că nu mai am dreptul carevasăzică la o a doua șansă?

Încep cu finalul: avem mereu dreptul la a doua și chiar la o a n-a șansă. Existența umană e un lung șir de „șanse” repetitive. În plus, nu, o alegere „greșită” nu indică neaparat predispoziția inexorabilă a cuiva pentru eroare, presupunînd că și „eroarea”, aidoma tuturor lucrurilor, are un caracter relativ. Dar da, voi răspunde, o decizie (oricum ar fi – bună sau rea, în funcție de unghiul și momentul din care te raportezi la ea) te ilustrează, devine  marca eului tău profund, a rețelelor neurale care îți fixează, cerebral, personalitatea. Iar noi trebuie să acceptăm că nu se mai află nimic dincolo de acest „eu”, de această amprentă a identității, „ceva” care să merite a fi dat la iveală, să fie „dezvoltat”. În concluzie, consider „dezvoltarea personală” o utopie a actualității, iar pe promotorii ei niște Campanella (mai puțin imaginativi) contemporani.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.